Chiєinгu, 29 aprilie. (INFOTAG). Luni, la Chiєinгu au demarat Zilele libertгюii presei, consacrate Zilei internaюionale a libertгюii presei, sгrbгtoritг la 3 mai. Angela Sоrbu, directorul Centrului Independent de Jurnalism, a menюionat, оntr-o conferinюг de presг susюinutг luni la agenюia INFOTAG, cг centrul respectiv, оn cooperare cu alte organizaюii pentru apгrarea libertгюii presei, organizeazг aceastг acюiune pentru a patra oarг. Potrivit afirmaюiilor sale, scopul Zilelor libertгюii presei este de a contribui la dezvoltarea presei libere, care joacг un rol important оn edificarea unei societгюi deschise, bazatг pe respectarea libertгюilor civile. „Importanюa acestui eveniment creєte оn actualele condiюii. Noi considerгm cг situaюia оn presг s-a оnrгutгюit considerabil оn ultimul an. De aceea, presa are nevoie de apгrare єi susюinere”, a subliniat ea. Valeriu Saharneanu, preєedintele Uniunii Jurnaliєtilor, a menюionat cг Partidul Comuniєtilor, care a venit la putere acum un an, a instaurat monopolul оn mijloacele de informare оn masг de stat, care оmpгrtгєesc ideologia unui singur partid. El a subliniat cг acest lucru vizeazг єi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, unde au fost numiюi oameni care оmpгrtгєesc punctul de vedere al Partidului Comuniєtilor. Organizatorii acюiunii au salutat prezenюa la conferinюa de presг a liderilor celor trei fracюiuni parlamentare. Liliana Viюu, reprezentant al Comitetului pentru libertatea presei, єi-a exprimat speranюa cг „acest lucru va contribui la continuarea dialogului dintre presг єi putere”. Victor Stepaniuc, liderul fracюiunii Partidului Comuniєtilor, a cгzut de acord cu faptul cг legislaюia privind mass media ar trebui sг fie perfecюionatг. „Nu noi am elaborat aceastг legislaюie. Nu sоnt de acord cu afirmaюia cг situaюia s-a оnrгutгюit dupг venirea la putere a Partidului Comuniєtilor. Mai mult decоt atоt, sоntem dispuєi sг perfecюionгm aceastг legislaюie, pentru ca presa sг fie mai liberг”, a subliniat el. Potrivit afirmaюiilor sale, problema principalг rezidг оn faptul cг presa din Moldova depinde de partide єi de oameni concreюi. „Оn acest sens, trebuie sг fiu de acord cu Lenin, care spunea cг presa liberг depinde de sacul cu bani”, a afirmat Stepaniuc. Iurie Roєca, liderul PPCD, partid de opoziюie, a declarat cг „оntotdeauna au existat abuzuri din partea puterii оn domeniul presei, dar ele nu au fost niciodatг atоt de evidente”. „Anume acest lucru i-a determinat pe angajaюii de la televiziunea de stat sг intre оn grevг оmpotriva cenzurii. Sоntem siguri cг numai оndeplinirea recomandгrilor Consiliului Europei, inclusiv оn ceea ce priveєte transformarea radioteleviziunii de stat оntr-o instituюie publicг, ar putea normaliza situaюia”, a subliniat Roєca. Оn cadrul Zilelor libertгюii presei, vor avea loc „mese rotunde”, seminare, conferinюe, la care vor fi discutate probleme arzгtoare cu care se confruntг presa. Aceastг acюiune se va оncheia vineri cu tradiюionalul festival al mijloacelor de informare оn masг din Moldova.

Chiєinгu, 24 aprilie. (INFOTAG). Compania Moldcell este satisfгcutг de realizгrile sale оn Moldova єi sperг cг оєi va dezvolta cu succes businessul. Acest lucru l-a declarat Serdar Canogullari, manager general al companiei, оntr-o conferinюг de presг susюinutг miercuri la agenюia INFOTAG. El considerг cг оn doi ani de cоnd activeazг Moldcell pe piaюa autohtonг, aceasta a оnregistrat rezultate destul de bune. „Am fost primii care am implementat оn Moldova serviciul SMS, am asigurat accesul abonaюilor la resursele informaюionale Internet prin intermediul standardului Wireless Application Protocol (WAP) єi al serviciului Direct Internet Access, am asigurat calitatea оnaltг a telefoniei mobile”, a afirmat Serdar Canogullari. Referindu-se la planurile companiei, el a afirmat cг va dezvolta cooperarea cu partenerii moldovei єi cu guvernul republicii pentru edificarea unei pieюe echitabile a telefoniei mobile оn republicг, cu participarea tuturor operatorilor. Dl Serdar Canogullari a menюionat cг acest lucru vizeazг єi compania Voxtel. “Vom face totul ca la fiecare doi ani sг se dubleze numгrul abonaюilor. Preconizгm sг extindem lista serviciilor prestate єi sг continuгm investiюiile”, a afirmat Serdar Canogullari.

Chiєinгu, 24 aprilie. (INFOTAG). Compania moldo-turcг Moldcell a prezentat, оntr-o conferinюг de presг susюinutг la agenюia INFOTAG, noile sale servicii оn preajma оmplinirii a doi ani de activitate comercialг оn Moldova, la 28 aprilie. Rodica Verbeniuc, reprezentantг a companiei, a relevat cг serviciile WAP єi Direct Internet Access sоnt unice pe piaюa Moldovei. Acestea sоnt destinate abonaюilor Moldcell care doresc sг obюinг informaюii la telefonul mobil oricоnd єi oriunde. Beneficiarii vor avea acces la servicii de la 29 aprilie. Acestea vor fi prestate fгrг abonament lunar єi fгrг taxг de conectare. Pоnг оn prezent, ieєirea la Internet era posibilг doar cu condiюia conectгrii la provider-ul Internet prin reюeaua Moldtelecom. Acum, aceasta se va face prin reюeaua Moldcell, direct de la telefonul mobil. Abonaюii Moldcell nu vor mai fi nevoiюi sг plгteascг o taxг lunarг de abonament pentru serviciile Internet provider-ului. Compania a anunюat єi proiectul Moldcell Club. Membrii acestuia vor primi un card nominal care le oferг dreptul de a beneficia de reduceri оn reюeaua de parteneri ai proiectului: magazine, cluburi de noapte єi restaurante, firme de service auto єi saloane de computere, companii de asigurгri etc. Proiectul special „Єi ei sunt copiii noєtri” este o acюiune de caritate, organizatг de Moldcell, pentru acordarea de ajutor copiilor abandonaюi de pгrinюi, grija pentru care єi-a asumat-o maternitatea de la Centrul mamei єi copilului. Acюiunea se va desfгєura pоnг la 28 aprilie. Оn cadrul ei, Moldcell intenюioneazг sг colecteze cel puюin $1,5 mii, bani pe care оi va dona maternitгюii respective. INFOTAG precizeazг: Оn doi ani de activitate pe piaюa Moldovei, numгrul de abonaюi ai companiei Moldcell a ajuns la circa 110 mii. Reюeaua Moldcell acoperг peste jumгtate de teritoriu єi este accesibilг pentru 70% din populaюie. Compania a оnregistrat prima emisiune de acюiuni оn luna noiembrie 1999, оn valoare totalг de 10 mln. lei. Ultima emisiune, de 120 mln. lei, a fost lansatг оn luna martie 2001. 66% din acюiunile companiei le deюine concernul Fintur Holding B.V., 23% - compania moldoveneascг Accent Electronic єi 11% - firma Moldfintur.

Chiєinгu, 24 aprilie. (INFOTAG). Consiliul Naюional al Tineretului din Moldova (CNTM) intenюioneazг sг relanseze activitatea parlamentului tinerilor. Acest lucru l-a comunicat miercuri, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG, secretarul executiv al CNTM, Igor Grosu. El a amintit cг parlamentul tinerilor a activat оn Republica Moldova оn perioada anului 2001. Scopul acestuia era de a-i instrui pe tineri оn ceea ce юine de participarea lor la procesul de elaborare єi adoptare a deciziilor atоt la nivel local, cоt єi republican. Igor Grosu a menюionat cг din componenюa parlamentului tinerilor vor face parte 101 tineri din diferite zone ale republicii, оn special, din localitгюile rurale. Оn anul 2002, urmeazг sг aibг loc trei sesiuni ale parlamentului tinerilor, pentru organizarea cгrora sоnt necesare $18 mii. Pentru moment, CNTM dispune doar de o treime din aceastг sumг, care a fost alocatг de UNICEF-Moldova. Potrivit spuselor sale, spre deosebire de precedentul parlament al tinerilor, la lucrгrile cгruia puteau participa tineri care au atins deja vоrsta de 19 ani, noul parlament va fi constituit preponderent din elevi єi liceeni. Aceєtia vor trebui sг-єi informeze periodic colegii єi comunitгюile din care fac parte despre parlamentului tinerilor єi despre deciziile adoptate de acesta. Igor Grosu a menюionat cг оn activitatea parlamentului tinerilor nu vor fi atrase aripile de tineret ale formaюiunilor politice, deoarece "legislaюia оn vigoare separг strict activitгюile organizaюiilor obєteєti de cele ale formaюiunilor politice".

Chiєinгu, 23 aprilie. (INFOTAG). Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM) se pronunюг pentru democratizarea sistemului electoral din Republica Moldova. Liderul PSDM, Oazu Nantoi, a fгcut o declaraюie оn acest sens marюi, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG. Оn opinia sa, alegerile parlamentare ar trebui sг se desfгєoare оn baza mai multor circumscripюii єi nu a uneia singure, de nivel republican, dupг cum prevede legislaюia оn vigoare. El a menюionat cг asemenea circumscripюii ar trebui create оn toate municipiile єi judeюele republicii. "Partidele vor veni cu liste aparte de candidaюi оn fiecare judeю. Oamenii se vor putea orienta mai bine єi vor alege persoane pe care le cunosc єi оn care au оncredere", a spus Oazu Nantoi. Liderul PSDM susюine cг implementarea unui asemenea sistem va permite ca toate zonele republicii sг fie prezentate uniform оn parlament. Оn acelaєi timp, el s-a pronunюat оmpotriva iniюiativei Alianюei Social-Democrate, care a propus trecerea la un sistem electoral mixt, potrivit cгruia 50 de deputaюi ar fi aleєi оn baza circumscripюiilor uninominale, iar alюi 51 - оn baza listelor de partid. "Un asemenea sistem nu este chiar eficient. Astfel, s-ar putea ajunge la situaюia оn care un partid care nu va cоєtiga alegerile, dar va cumpгra voturile deputaюilor independenюi єi va deveni formaюiune de guvernгmоnt" - a declarat Oazu Nantoi. Liderul PSDM a opinat cг, oricоte iniюiative ar veni de la formaюiunile extraparlamentare, actualul parlament nu va purcede la modificarea sistemului electoral. Оn opinia sa, actualul sistem convine comuniєtilor єi PPCD, deoarece limiteazг posibilitгюile altor partide de a ajunge оn parlament. Oazu Nantoi a acuzat PPCD єi Partidul Comuniєtilor de "cоrdгєie politicг". El s-a arгtat convins de faptul cг acюiunile de protest ale PPCD оmpotriva guvernгrii comuniste constituie "un scenariu pus la cale de liderii celor douг formaюiuni cu scopul sartisfacerii intereselor personale єi de partid".

Chiєinгu, 23 aprilie. (INFOTAG). Uniunea participanюilor la conflictul militar (1991-1992) din Republica Moldova (UPCM) susюine cг autoritгюile au оnceput o campanie de intimidare a membrilor UPCM dupг ce aceєtia au aderat deschis la acюiunile de protest оmpotriva guvernгrii comuniste, care au loc deja a patra lunг оn centrul capitalei. Єtefan Trofim, preєedintele UPCM, a menюionat marюi, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG, cг unii membri ai organizaюiei sоnt urmгriюi de cгtre colaboratorii organelor de drept permanent, avertizaюi sг nu mai participe la acюiunile de protest єi chiar arestaюi. Оn calitate de exemplu, el a invocat cazul maiorului оn rezervг Augustin Bоrzoi, care a fost reюinut la data de 12 aprilie de cгtre colaboratorii Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate єi a Corupюiei (DCCOC) pe motiv cг оn automobilul sгu a fost descoperitг o grenadг de tip F-1. Potrivit spuselor sale, arestarea lui Augustin Bоrzoi a fost "o provocare pusг la cale de colaboratorii DCCOC". "Grenada a fost pusг de aceєtia оn mod intenюionat оn automobilul camaradului nostru pentru a avea motiv sг-l aresteze", a menюionat Єtefan Trofim. El a spus cг autoritгюile intenюionau sг foloseascг acest caz pentru discreditarea protestatarilor. Preєedintele UPCM a declarat cг dispune de informaюii precum cг, iniюial, autoritгюile intenюionau sг punг pe post la Televiziunea Naюionalг un reportaj precum cг maiorul Bоrzoi a fost reюinut оn unul din corturile protestatarilor din faюa parlamentului, avоnd asupra sa armament neautorizat. Єtefan Trofim a amintit cг, la finele sгptгmоnii trecute, оn sediul UPCM a fost aruncatг o grenadг, care a explodat pricinuind daune materiale considerabile. "Este foarte stranie poziюia poliюiei vizavi de aceastг explozie, care afirmг cг este vorba de un simplu act de huliganism. Оn acelaєi timp, explozia unei cutii de chibrituri la uєa ziarului "Comunist" este calificatг drept crimг оmpotriva statului", a spus el.

Chiєinгu, 22 aprilie. (INFOTAG). Conducerea comitetului executiv al unitгюii administrativ-teritoriale Gagauz-Yeri afirmг cг demisia sa va avea un impact negativ asupra situaюiei economice din regiune. Reprezentanюii conducerii executivului autonomiei au fгcut o declaraюie оn acest sens luni, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG. Ei au amintit cг, la data de 15 aprilie, membrii comitetului executiv au prezentat unanim cererile de demisie pe motiv cг, оn situaюia de crizг care s-a creat оn ultimile luni оn Gгgгuzia, nu mai aveau condiюii pentru a-єi exercita plenar mandatul. Adunarea Popularг urmeazг sг examineze cererea de demisie оn termen de 45 de zile. "Noi оnюelegem cг demisia noastrг, practic, va paraliza procesul investiюiilor оn Gгgгuzia, dar, pe de altг parte, nu puteam accepta doar sг deюinem fotoliile fгrг a ne putea оndeplini obligaюiile faюг de popor", a menюionat Nicolai Stoianov, vicepreєedinte al comitetului executiv. Valeri Ianioglo, prim-vicepreєedinte al comitetului executiv, a declarat cг la baza deciziei de demisie au stat doar argumente de ordin politic. "Nimeni nu ne poate acuza de insuccese de ordin economic. Din 1999 єi pоnг оn present, noi am plгtit datorii оn valoare de 13 mln. lei, am creat 450 noi locuri de muncг, avem оnюelegeri preventive de оnfiinюare a cinci noi fabrici, lansarea cгrora ne-ar fi permis sг mai creгm circa 2000 locuri de muncг, am pus bazele exportului оn Germania etc.", a precizat el. Valeri Ianioglo a dezminюit afirmaюiile precum cг, prezentоndu-єi demisia, comitetul executv a оntins o cursг Adunгrii Populare a Gгgгuziei. Potrivit legislaюiei оn vigoare, оn cazul оn care Adunarea Popularг respinge componenюa executivului propusг de baєcan de douг ori consecutiv єi nu reuєeєte formarea acestuia оn termen de 40 de zile, baєcanul este оn drept sг dizolve organul legislativ local. "Nu este vorba de o capcanг. Decizia noastrг a fost una cinstitг, deoarece noi оntr-adevгr nu mai puteam lucra", a menюionat el. Valerii Ianioglo nu a exclus cг Adunarea Popularг ar putea sг nu accepte cererea de demisie a comitetului executiv. Potrivit spuselor sale, оn acest caz, executivul va avea douг cгi: sau оєi va exercita atribuюiile pоnг la o datг stabilitг оn prelabil de Adunarea Popularг, sau va funcюiona pоnг la finele mandatului de patru ani, care expirг оn septembrie 2003.

Chiєinгu, 16 aprilie. (INFOTAG). Oamenii de afaceri din Republica Moldova au decis sг amоne pentru trei luni acюiunile de protest оmpotriva politicii promovate de Guvern, care urmau sг оnceapг la data de 16 aprilie. Vladimir Babii, preєedintele Clubului oamenilor de afaceri din Moldova, a amintit marюi, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG, cг, anterior, antreprenoprii au оnaintat guvernului un єir de revendicгri, care urmau sг fie оndeplinite pоnг la data de 16 aprilie. El a menюionat cг principala cerinюг era rezilierea contractului cu compania elveюianг SGS, care efectuiazг inspecюia mгrfurilor оnainte de expediюie. De asemenea, oamenii de afaceri au mai cerut operarea unor modificгri оn legislaюia оn vigoare, care ar reduce povara fiscalг asupra agenюilor economici din republicг єi ar оmbunгtгюi climatul investiюional. Antreprenorii au atenюionat guvernul cг, оn cazul оn care aceste cerinюe nu vor fi satisfгcute, ei vor bloca iniюial activitatea tuturor оntreprinderilor din republicг pentru o zi, urmоnd ca ulterior sг organizeze єi alte acюiuni de protest. Vladimir Babii a comunicat cг oamenii de afaceri au decis amоnarea acюiunilior de protest deoarece guvernul s-a arгtat disponibil sг satisfacг majoritatea revendicгrilor. "Atоt guvernul, cоt єi FMI, ne-au sfгtuit sг acordгm companiei SGS jumгtate de an pentru ca mai apoi sг putem judeca despre activitatea ei оn baza unor rezultate concrete. Noi am fost de acord єi vom demonstra prin cifre cг activitatea SGS prejudiciazг economia Republicii Moldova", a spus el. Preєedintele clubului oamenilor de afaceri a informat ziariєtii cг guvernul єi antreprenorii vor elabora оn timpul apropiat un mecanism de alternativг actualei inspecюii оnainte de expediюie. "Noi nu sоntem оmpotriva acestei proceduri, оnsг considerгm cг ea este inacceptabilг оn forma оn care este оnfгptuitг de SGS", a declarat Vladimir Babii. Potrivit spuselor sale, executivul a acceptat єi o altг revendicare: introducerea unor modificгri оn Codul fiscal оn ceea ce юine de impozitartea agenюilor economici autohtoni. El a mai comunicat cг, pentru menюinerea unui dialog permanent оntre antreprenori єi putere, оn cadrul Clubului oamenilor de afaceri va fi creat un Centru de iniюiative antreprenoriale. Acest centru va оnainta guvernului spre examinare proiectele de legi єi priopunerile parvenite de la oamenii de afaceri.

Chiєinгu, 10 aprilie. (INFOTAG). Compania "MobiGrup Anturaj" a lansat un nou serviciu - mobilг de oficiu pe credit. Conducerea companiei a anunюat acest lucru miercuri, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG. Svetlana Solon, єeful departamentului mobilier pentru oficiu al companiei, a menюionat cг acest serviciu oferг clienюilor posibilitatea de a achita оn rate mobila de birou pe care ei doresc sг o cumpere. Potrivit spuselor sale, procedura este simplг: clientul оєi alege mobila pe care doreєte sг o procure; depune cerere la banca comercialг Moldindconbank, prin care solicitг sг i se acorde un credit; оn trei zile, banca оi satisface cererea; achitг 30 procente din costul mobilei iniюial, iar restul - оn decurs de 6-12 luni. Ea a menюionat cг, cumpгrоnd mobilг pe credit, clientul achitг doar cu 8 procente mai mult decоt costul real al acesteia. Svetlana Solon a comunicat cг, recent, compania a lansat pe piaюг un nou set de oficiu, care costг $240. "Achitоnd doar $75 iniюial, clienюii оєi pot mobila complet biroul", a declarat ea. Potrivit spuselor sale, noul serviciu are drept scop de a oferi posibilitate clasei mici єi mijlocii de оntreprinzгtori sг poatг procura mobilг de o calitate оnaltг la preюuri avantajoase. Nicolae Ciobanu, directorul general al companiei "MobiGrup Anturaj", a menюionat cг, cumpгrоnd mobilг pe credit, clienюii nu vor fi nevoiюi sг punг casa, maєina sau alte proprietгюi оn gaj. "Gajul оl va constitui оnsгєi mobila procuratг", a spus directorul. El a precizat cг, оn urma lansгrii noului serviciu, compania mizeazг sг-єi majoreze volumul anual al vоnzгrilor cu circa 30 de procente. Nicolae Ciobanu nu a exclus cг, оn viitor, "MobiGrup Anturaj" ar putea oferi clienюilor pe credit єi alt fel de mobilг decоt cea de birou. El a anunюat cг, pe lоngг mobila de oficiu, compania mai lanseazг оncг un serviciu - vоnzarea оn rate a sistemelor autonome de оncгlzire.

Chiєinгu, 10 aprilie. (INFOTAG). Organizaюiile neguvernamentale din Republica Moldova єi cele din Slovenia pledeazг pentru aprofundarea relaюiilor bilaterale de colaborare. Igor Grosu, preєedintele Consiliului Naюional al Tineretului din Moldova (CNTM), a comunicat miercuri, оn cadrul unei conferinюe de presг organizate оn incinta agenюiei INFOTAG, cг ONG-urile din Moldova єi cele din Slovenia au оnceput recent implementarea unui proiect comun оn acest sens. El a precizat cг proiectul este realizat cu suportul Fundaюiei Soros-Moldova єi al Institului pentru o societate deschisг din Budapesta. Preєedintele CNTM a spus cг proiectul va fi implementat оn douг etape: prima a avut deja loc la оnceputul acestei sгptгmоni la Chiєinгu, iar a doua va avea loc оn luna mai 2002 la Ljubljana. Potrivit spuselor sale, prima etapг a constituit-o desfгєurarea unui seminar la care au participat circa 35 de organizaюii de tineret din Moldova єi 4 din Slovenia. Оn cadrul seminarului, s-a discutat situaюia sectorului neguvernamental din cele douг югri єi au fost identificate posibilele direcюii de colaborare. Igor Grosu a spus cг unele organizaюii au convenit deja оmpreunг cu colegii lor din Slovenia asupra acюiunii comune concrete. Astfel, se intenюioneazг implementarea unui proiect, care ar avea drept scop integrarea socialг a persoanelor cu handicap fizic, precum єi un proiect care prevede organizarea unor tabere de lucru internaюionale. El nu a exclus cг dupг realizarea celei de-a doua etape ar putea fi identificate єi alte domenii de lucru оn comun. Preєedintele CNTM a spus cг ONG-urile din Moldova au ales pentru colaborare Slovenia, deoarece aceastг юarг are mult оn comun cu Republica Moldova, оncepоnd de la dimensiunile teritoriului єi terminоnd cu condiюiile interne de activitate a ONG-urilor.