Cazul Băncii de Economii (BEM) este o mostră de disfuncționalitate a economiei naționale. Concluzia aparține experților Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup” care au realizat studiul ”Epopeea Băncii de Economii sau cum au prăbușit gigantul”.

Autorul studiului, Alexandru Fala, a relatat joi, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia ”INFOTAG”, că declinul BEM a fost generat de mai mulți factori, printre care justiția ineficientă, managementul defectuos al proprietății de stat, nivelul scăzut de transparență în activitatea instituțiilor financiare.

”La acestea se mai adaugă raidurile corporative, acțiunile întârziate și contradictorii ale instituțiilor publice, deciziile politice neinspirate, activitatea de creditare defectuoasă și, în final, cedarea controlului statului asupra Băncii de Economii. Astfel, pe parcursul ultimilor 5 ani, anume cu concursul acestor factori s-a reușit doborârea unui gigant financiar autohton”, a  relatat expertul.

În opinia lui, până la criza din 2009 BEM a avut o situație financiară relativ bună, deși se observau anumite carențe legate de oferirea creditelor în condiții de prudențialitate redusă.

”Au fost utilizate mai multe scheme de creditare frauduloasă care au contribuit la deteriorarea situației financiare a băncii. Situația s-a agravat și după ce BEM, unde statul deținea pachetul majoritar de acțiuni, a preluat activele neperformante ale băncii falimentare Investprivatbank,care se afla în plină criză financiară, și a achitat deponenților peste 600 mil. de lei. A urmat apoi majorarea capitalului statutar prin emisie suplimentară închisă în 2010 din contul profitului nedistribuit. În rezultatul emisiei, valoarea de piață a pachetului deținut de stat s-a redus cu 131,7-197,6 mil. lei”, a spus Fala.

Expertul susține că BEM putea fi salvată în anii 2012-2013 prin recapitalizarea băncii, realizarea unui management eficient, după care banca ar fi putut fi privatizată.

”La acea perioadă pentru recapitalizare ar fi fost suficiente în jur de 100 mil. de lei. Suma nu ar fi reprezentat o problemă pentru stat care se putea împrumuta de pe piața internă cu o rată a dobânzii de 7%. Această situație ar fi fost una fezabilă care ar fi păstrat intactă prezența statului în cadrul băncii”, a spus expertul.

Alexandru Fala consideră că deciziile politice neinspirate și funcționarea dezinteresată a instituțiilor publice în cazul BEM au provocat statului pierderi minime cuprinse între 320 și 527 mil. de lei.
      
”Mai mult, ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani la BEM a îndepărtat Republica Moldova de dezideratul privind apropierea de UE”, consideră expertul.

Pentru a eficientiza gestionarea activelor deținute de stat, autorul studiului recomandă autorităților să schimbe abordarea în domeniul deetatizării proprietății publice, să asigure transparența în procesul de privatizare, să inițieze investigații asupra cazurilor de implicare în raidurile corporative a judecătorilor și funcționarilor publici și să elaboreze ”lista neagră” a judecătorilor și funcționarilor care au susținut tranzacțiile dubioase.

Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a declarat că ceea ce s-a întâmplat la BEM poate crea un precedent periculos pentru alte instituții bancare, menționând că problemele BEM sunt problemele întregului sistem bancar.

”INFOTAG” precizează: La începutul lui 2013, valoarea creditelor neperformante ale BEM se ridicau la 1,3 mlrd. de lei. Fostul preşedinte al instituţiei, Grigore Gacikevici, a fost pus oficial sub acuzare, fiind învinuit de procurori că ar fi acordat aceste credite în mod fraudulos. În urma emisiei suplimentare de acţiuni din 29 august 2013 la care statul nu a participat, cota statului la BEM s-a diminuat de la 56% la 33,3%.