Reprezentantul partidului politic rus „Pravie za Evropeiskoe Razvitie”, moscovitul Vitali Şişchin, doreşte să restabilească monumentul deputatului celei de-a doua convocări a Dumei de Stat a Rusiei din partea Chişinăului, boierul basarabean Pavel Cruşevan (1860-1909).

Şişkin a comunicat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG” că monumentul „personalităţii remarcabile şi literatorului a apărut la Chişinău înainte de Primul Război Mondial, în 1914 (Cruşevan s-a stins din viaţă cu cinci ani mai devreme, la Sankt Petersburg, din cauza unui atac de cord – („I”)”.

„La inaugurarea monumentului pe teritoriul Mitropoliei de atunci (unde astăzi se află clădirea guvernului R.Moldova – („I”) au fost prezenţi mii de orăşeni şi oaspeţi ai Chişinăului, iar din numele Uniunii poporului rus şeful acesteia, contele Andrei Konovniţân, a depus o coroană de argint la baza monumentului”, a spus Şâşchin.

El a explicat că Cruşevan este un autor emerit şi peniţei sale aparţine un număr mare de opere, inclusiv unicul şi până acum almanah istorico-etnografic „Basarabia”.

Şişchin afirmă că Cruşevan a fost o personalitate populară şi neagă legătură acestuia cu dezordinile evreieşti, tragice, de la Chişinău în 1903.

„El cu adevărat era redactorul ziarului „Basarabeanul”, dar la momentul dezordinilor a plecat în capitala Rusiei. În ceea ce priveşte afirmaţiile potrivit cărora materialele publicate în ziarul lui Cruşevan au servit drept motiv pentru înteţirea conflictelor interetnice de 111 ani în urmă, acest fapt nu este confirmat de materialele anchetei efectuate de autorităţi”, consideră Şişchin, arătându-se convins că în acele vremuri chiar şi o publicaţie de autoritate nu putea provoca confruntări, care degenerau în dezordini.

El cu mirare a menţionat că în nicio arhivă din Chişinău nu doar că nu a găsit fotografii cu imaginea monumentului, dar nici menţionări despre inaugurarea acestuia.

„Se creează impresia că din dorinţa cuiva a fost intenţionat nimicită toată informaţia despre Cruşevan. Paradoxal, dar în arhivele bibliotecilor nu am găsit ediţiile ziarului „Basarabeanul”, care era publicat pe parcursul a cel puţin 15 ani înainte de revoluţie”, a comunicat Şişchin.

Potrivit opiniei sale, Cruşevan era un susţinător înflăcărat al existenţei Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, ca un teritoriu autonom şi în permanentă dezvoltare, putea fi urât în egală măsură de autorităţile române şi de bolşevici, care în perioade diferite s-au succedat la conducerea actualei Moldove.

„În unele surse se vorbeşte că nu doar monumentul său din curtea mitropoliei a fost nimicit, dar şi că mormântul său a fost profanat, oasele fiindu-i împrăştiate”, a explicat el, menţionând că scrisoarea-solicitare cu privire la necesitatea de a restabili monumentul a fost înregistrată la primăria Chişinăului pe 7 mai 2014.

Şişchin consideră regretabil faptul că moldovenii au obişnuinţa de a uita personalităţile istorice remarcabile ale ţării.