REGIMUL COMERŢULUI LIBER VA MAJORA VÂNZĂRILE VINIFICATORILOR MOLDOVENI ÎN EUROPA

SUMMITUL DE LA VILNIUS: CE POATE OFERI MOLDOVA UNIUNII EUROPENE?

Au mai rămas două săptămâni până la summitul ”Parteneriatului Estic” de la Vilnius, în cadrul căruia Moldova va parafa Acordul de Asociere RM-UE. Acest document va face ireversibil parcursul integrării europene, oferind încredere celor care privesc cu scepticism calitatea de membru UE a Republicii Moldova. Pentru marea majoritate a cetățenilor este clar ce-și dorește Moldova de la UE. Dorința de aderare este atât de mare, încât în societate practic nimic nu se discută despre ce poate oferi Moldova Uniunii Europene? În rubrica ”Summitul de la Vilnius: ce poate oferi Moldova Uniunii Europene?”, Agenția ”INFOTAG” propune atenției abonaților o serie de publicații despre ce Moldova este dispusă să propună celor 28 de state-membre ale UE.

REGIMUL COMERŢULUI LIBER VA MAJORA VÂNZĂRILE VINIFICATORILOR MOLDOVENI ÎN EUROPA

„Anularea cotelor la importul vinului în Uniunea Europeană va permite vinificatorilor din Moldova să majoreze timp de câţiva ani volumul vânzărilor în UE”, consideră directorul general al grupului de companii „Purcari & Bostavan Wineries”, şeful Ghildei Vinurilor Moldoveneşti, Victor Bostan.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, Victor Bostan consideră că vinificatorii moldoveni ar putea oferi UE şi vinuri de calitate superioară, deși trebuie conştientizat faptul că în toate ţările 80% din piaţă este ocupată de vinuri ieftine (2-3 euro pentru o sticlă).

„Deocamdată Moldova se afla în nişa vinurilor de masă ieftine pe pieţele din Polonia Cehia, Slovacia, Germania (în segmentul magazinelor „ruse”) şi Țările Baltice”, a explicat Bostan.

Referindu-se la regimul de comerţ liber şi venirea vinurilor de import pe piaţa moldovenească, Victor Bostan a spus că acest lucru ”va fi în beneficiul consumatorilor – vor avea la dispoziţie un sortiment mai larg de produse”.

„Acest fapt va fi şi în beneficiul vinificaţiei autohtone, producătorii din alte ţări nu sunt în stare să propună un preţ mai mic. Vinurile moldoveneşti în Polonia se vând de rând cu cele din Franţa, Italia, SUA şi vinurile din alte ţări, cu toate că logistica şi distribuţia ne costă mai mult decât pe companiile europene, însă, acolo vinurile noastre sunt mai competitive. Pe piaţa internă vom fi avantajați ținând cont că vom fi scutiți de aceste cheltuieli. Desigur, vor apărea mai mulţi concurenţi, însă oferta în creştere va determina consumatorii să guste vinuri noi şi să se înveţe să le înţeleagă. Acesta fapt va spori nivelul culturii de consum”, a spus vinificatorul.

Omul de afaceri consideră că regimul liber schimb poate duce la dispariţia întreprinderilor care nu au făcut destul pentru a obţine un nivel înalt al calităţii producţiei.

„Posibil, vor dispare de pe piaţă vinurile în sticle PET, deoarece vor apărea vinuri la acelaşi preţ, dar cu o calitate mai bună şi un statut mai înalt. Sunt convins că francezii, italienii, spaniolii nu văd piaţa moldovenească ca fiind una strategică. Pentru aceşti vinificatori există pieţe mult mai interesante cum ar fi Ucraina sau Rusia.  Chiar şi în România, cu o populaţie de 22 mil. de locuitori, unde consumul de vin este de peste 20 litri de vin pe cap de locuitor, producătorii din alte ţări nu au folosit metoda marketingului agresiv. Cota totală a vinurilor europene pe piaţa românească este de până la 2%”, a menţionat Victor Bostan.

Businessmanul spune că la momentul actual în România vinuri din Moldova sunt mai multe, în orice caz, conform prezenţei pe rafturile din magazine, vinurile moldoveneşti depăşesc concurenţii.

„În România, în restaurantele scumpe au apărut vinuri scumpe de calitate – acesta reprezintă progresul consumului. Oamenii se obişnuiesc cu faptul că o sticlă de vin poate costa 5-100 de euro. Pentru consumatorii moldoveni acest fapt deocamdată este inacceptabil”, a conchis Victor Bostan.

uma finanţării proiectelor pentru reintegrare a Moldovei pentru 2013 a fost majorată până la 15 mil. lei. Despre aceasta a comunicat Şeful Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, care în decursul unei săptămâni a vizitat localităţile de pe malul drept al Nistrului.

Potrivit Agenţiei „INFOTAG”, cu referire la serviciul de presă al Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, s-a întâlnit cu primarii localităţilor din raioanele Anenii-Noi, Rezina, Dubăsari, Criuleni, Căuşeni şi Şoldăneşti, situate în Zona de Securitate. Şeful Biroului a făcut o prezentare generală a ultimelor evoluţii în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean, precum şi a situaţiei actuale în Zona de Securitate.

Vorbind despre nivelul de realizare a proiectelor din cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării şi a celor finanţate de donatorii internaţionali. Şefului Biroului pentru Reintegrare, a menţionat că, în perioada 2011-2013, au fost finanţate circa 100 de proiecte pentru 52 de localităţi din Zona de Securitate.

„Programul activităţilor de reintegrare a ţării este o bună practică de susţinere a proiectelor social-economice menite să ridice nivelul de trai a localităţilor din Zona de Securitate în vederea reintegrării ţării. La elaborarea Programului s-a ţinut cont în primul rând de propunerile autorităţilor publice locale din Zona de Securitate”, a menţionat Gheorghe Bălan.

Potrivit demnitarului, localităţilor din Zona de Securitate li se va acorda şi în continuare o atenţie sporită din partea autorităţilor publice centrale în procesul de realizare a programelor social-economice.

Programul dat are drept scop finanţarea activităţilor de dezvoltare şi modernizare tehnico-materială a instituţiilor educaţionale, de întreţinere a clădirilor de menire socială şi a apeductelor, de iluminare stradală, măsuri de protecţie socială a persoanelor în etate şi cu dizabilităţi, precum şi alte activităţi privind procesul de reintegrare a ţării.