MOLDOVA AR PUTEA APLICA TVA LA IMPORTUL AUTOTURISMELOR

Pe ultima sută de metri a sesiunii de toamnă-iarnă, parlamentul a operat modificări în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 şi a redus cu 43% accizele aplicate la importul autoturismelor cu capacitate cilindrică a motorului mare, aşa- numitele ”maşini de lux”. Modificările respective, adoptate fără avizul guvernului, au fost atacate de către deputaţii liberali la Curtea Constituţională, care vineri, 14 februarie, le-a declarat drept neconstituţionale. În cadrul unui interviu acordat agenției ”INFOTAG” viceministrul Finanţelor, Victor Barbăneagră, a relatat cui i-a aparținut ideea privind reducerea accizelor şi ce acţiuni vor fi întreprinse în continuare după ce modificările parlamentului au fost declarate neconstituţionale.


”INFOTAG”: Dle Barbăneagră, cui aparţine iniţiativa de micşorare a accizelor la importul autoturismelor cu capacitate cilindrică a motorului mare şi care este opinia ministerului faţă de această iniţiativă, ţinând cont de faptul că în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 guvernul a venit cu alte propuneri?

Victor Barbăneagră: Într-adevăr, guvernul a propus ca acciza pentru importul tuturor autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 diesel şi de până la 3000 cm3 benzină să fie ajustată la rata prognozată a inflaţiei pentru anul 2014 (4,2%), în acest caz fiind vorba de o majorare nesemnificativă a accizei.

În cazul autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului mare – pentru cele cu motoare diesel mai mare de 2500 cm3 şi benzină mai mare de 3000 cm3, guvernul a propus ca acciza să fie menţinută la acelaşi nivel – 3,50 euro pentru un cm3.
Ultima majorare semnificativă a acestei accize a fost operată în anul 2010: de la 1,75 euro la 3,50 euro pentru un cm3.

În parlament, în a doua lectură, în urma unui amendament venit din partea deputaţilor, proiectul guvernului a fost modificat, iar valoarea accizei pentru astfel de autoturisme a fost micşorată de la 3,50 euro la 2,00 euro pentru un cm3.
Deputaţii au argumentat că micşorarea accizei va contribui la majorarea încasărilor la buget. Şi atâta timp, cât nu este vorba de pierderi la buget, ci dimpotrivă, creşteri ale veniturilor, Ministerul Finanţelor nu vede o problemă în această diminuare.

”I”: Care au fost argumentele forte ale deputaţilor pentru a recurge la aceste modificări în sensul diminuării valorii accizei, în condiţiile în care, de regulă, se obişnuieşte majorarea acesteia?

V.B.: Primul şi cel mai important argument al deputaţilor a fost majorarea veniturilor la buget. Ar părea paradoxal că, deşi acciza scade, încasările cresc. Acest lucru se explică prin faptul că în calculele lor, deputaţii au reieşit din considerentul că odată cu micşorarea accizei, va creşte numărul acestor categorii de autoturisme importate.

De exemplu, pentru anul 2014, Ministerul Finanţelor a planificat încasări de la importul a 500 de autoturisme cu capacitatea motorului mare, în mărime de 97 mil. de lei, reieşind din valoarea accizei de 3,50 euro pentru un cm3. După modificarea efectuată de deputaţi, s-a estimat că încasările din acciza de la astfel de autoturisme vor creşte suplimentar cu 11 mil. de lei. Adică, acestea vor constitui cel puţin 108 mil. de lei, datorită faptului că în rezultatul diminuării accizei va creşte numărul de autoturisme importate de la 528 în 2013 la 1000 în 2014. Parlamentul consideră că dacă în anul 2010, când valoarea accizei era de 3,50 euro pentru un cm3, a fost posibilă importarea a 1033 de autoturisme, atunci în 2014, cu valoarea accizei de 2,00 euro, obiectivul de a importa 1000 de autoturisme ar fi şi mai realizabil.

De fapt, acum se întâmplă o situaţie paradoxală, când pentru un autoturism cu capacitatea motorului de 4,2 litri şi o vechime de nouă ani, de exemplu, se achită 15 mii euro la procurare şi tot cam atât constituie şi acciza. Asta în condiţiile în care nu putem atribui maşina respectivă categoriei celor de ”lux”.

Un alt argument important care nu poate fi trecut cu vederea este că, fiind introduse în ţară mai multe autoturisme, vor fi achitaţi mai mulţi bani şi pentru taxa rutieră, care se calculează tot reieşind din numărul de cm3. Respectiv, în rezultatul acestei micşorări a accizei ar putea câştiga şi societatea în general, pentru că achitând taxe în Fondul rutier, vom beneficia cu toţii de drumuri mai bune. De asemenea, putem presupune că vor fi încasări suplimentare de accize şi taxa pe valoarea adăugată în rezultatul consumului de combustibil, pentru că, evident, consumul acestor autoturisme este mai mare.
În acelaşi timp, nu putem neglija faptul că ar putea fi şi un impact negativ asupra mediului.

”I”: În presă au apărut mai multe informaţii potrivit cărora anumite forţe/cercuri interesate ar fi făcut lobby în vederea micşorării accizelor la automobilele de lux.

V.B.: Îmi vine greu să comentez aceste zvonuri, însă, un lucru este cert – la Ministerul Finanţelor nimeni nu s-a adresat cu o astfel de iniţiativă şi nici în cadrul discuţiilor proiectului politicilor bugetar-fiscale pentru anul 2014 nu s-a discutat acest subiect.

”I”: În ultimii ani, numărul autoturismelor cu capacitate mare a motorului este în creştere sau descreştere?

V.B.: Din anul 2010, când acciza s-a majorat semnificativ, numărul acestor autoturisme a scăzut esenţial. Datele ne sunt furnizate de Serviciul Vamal, care înregistrează importul acestor autoturisme. De exemplu, dacă în anul 2010 au fost importate 1033 de autoturisme, în 2011 numărul acestora s-a diminuat până la 697, în 2012 – până la 495, iar în 2013 s-a constatat o uşoară creştere – 528 de autoturisme. Raportat la anul 2010, în 2013 descreşterea a fost de două ori.

Totodată, în ultimii ani se observă faptul că ponderea autoturismelor cu capacitate mare a motorului în volumul total al autoturismelor importate este în permanentă descreştere. Dacă în anul 2009, ponderea acestora era de 4,6%, atunci în anul 2013 aceasta a ajuns la 1,7%.

”I”: Pe de altă parte, datele dealerilor arată că trendul la importul acestor autoturisme este în creştere.

V.B.: Depinde cu care dealeri se discută. Dacă se discută cu dealerii care vând autoturisme noi, nu este exclus că se atestă o creştere. Dar datele cu care operăm noi se referă la toate categoriile de autoturisme cu capacitatea motorului mare, atât cele noi, cât şi cele la mâna a doua, care au vârsta de până la 10 ani.

”I”: Totuşi, fără a face referire la datele statistice, în ultimii ani cu ochiul liber se poate observa o mărire a numărului acestor autoturisme pe străzile capitalei.

V.B.: Ar trebui probabil să ne uităm şi la numerele de înregistrare cu care circulă autoturismele respective. O bună parte dintre ele au plăcuţe transnistrene, altele sunt cu numere înregistrate în diverse state europene, în special Bulgaria şi Lituania. Acum 1-2 ani numărul lor era mult mai mare, însă după ce au fost operate modificări în legislaţie, posesorilor acestor autoturisme li s-au creat condiţii ca să le înregistreze în Moldova. Recunoaştem că au mai rămas astfel de unităţi de transport, iar prin modificările efectuate, parlamentarii au urmărit inclusiv scopul de a aduce în câmpul legal şi aceste autoturisme.

”I”: În ultimele săptămâni, în presă au apărut mai multe discuţii contradictorii referitoare la aşa-numitele autoturisme de ”lux”. Care ar fi criteriile după care am putea stabili dacă un autoturism este sau nu de ”lux”?

V.B.: Nu o să găsiţi în legislaţia fiscală un astfel de termen – ”autoturism de lux”, respectiv, ar fi dificil că încercăm să le catalogăm. Dacă, totuşi, le numim convenţional de ”lux”, atunci cred că ar trebui să atragem atenţie la alţi parametri, cum ar fi, de exemplu, preţul, materialele folosite, diverse accesorii care presupun un confort suplimentar pentru şofer şi pasageri, şi nicidecum doar capacitatea cilindrică a motorului.

Dacă am considera că maşinile cu capacitate a motorului mare fac parte din categoria celor de ”lux”, atunci cărei categorii se încadrează autoturismele care au o capacitate a motorului mai mică, dar sunt mult mai scumpe şi mai confortabile? Maşini de lux pot fi considerate, de exemplu, BMW, Mercedes, Porsche, Bentley, Rolls-Royce, nu şi cele marca Mitsubishi, Kia sau Ford, care, deşi au o capacitate cilindrică a motorului mare, nu pot fi considerate de ”lux”.

”I”: Dacă ar fi să luăm în consideraţie costurile, atunci de la ce preţ ar începe un autoturism de ”lux”?

V.B.: Dacă le-am cataloga după preţ, cred că ar trebui să existe şi o altă abordare la capitolul impozitare, astfel încât cei care plătesc mai mult pentru un autoturism să achite mai mult şi la buget. De ceva timp, Ministerul Finanţelor analizează această situaţie şi ca o alternativă ar putea propune ca la importul autoturismelor scumpe să fie aplicată nu acciza, ci TVA de 20%. Cred că preţul unei astfel de maşini la care am putea aplica TVA ar fi de la 50-60 mii de euro în sus, respectiv, acestea ar putea fi considerate de ”lux”.

Dar asta nu înseamnă nicidecum că aceste autoturisme trebuie clasificate în dependenţă de capacitatea motorului. În unele ţări, se circulă, în special, cu autoturisme având capacitate cilindrică a motorului mare, dar asta nu presupune că posesorii acestora circulă cu autoturisme de ”lux”.

”I”: Totuşi, în cazul introduceri TVA pentru autoturismele scumpe, oare s-ar putea isca riscul diminuării în vamă a valorii lor reale?

V.B.: Acest risc, evident, persistă, în special în cazul autoturismelor procurate la mâna a doua.

Am putea veni cu iniţiativa aplicării TVA pentru toate autoturismele importate, indiferent de capacitarea motorului sau preţ, dar aşa cum spuneam, există riscul diminuării în vamă a valorii bunului. De exemplu, cetăţeanul declară că a cumpărat autoturismul cu 1000 de euro, ceea ce ar însemna că valoarea TVA ar fi de 200 de euro, pe când acum chiar şi valoarea celei mai mici accize achitate la vămuirea mijlocului de transport ajunge la 400 de euro. Sistemul aplicării TVA pentru toate autoturismele ar putea crea şi scheme de coruptibilitate la determinarea valorii în vamă. Din aceste considerente sistemul de calculare a accizei pe cm3 este cel mai optimal la moment. Totuşi, în cazul autoturismelor scumpe, ar putea fi operate modificări.

”I”: Deputaţii liberali au contestat decizia de micşorare a accizelor la CC, iar vineri Curtea a considerat neconstituţionale modificările operate de parlament. Cum comentaţi decizia Curţii?

V.B.: Nu sunt în drept să comentez decizia Curţii Constituţionale, dar din câte cunosc subiectul sesizării, Curtea s-a pronunţat referitor la procedura de adoptare a Legii 324 din 23 decembrie 2013 prin care s-a micşorat cota accizului la autoturismele denumite „de lux” de la 3,50 euro pentru un cm3 la 2,00 euro, şi nicidecum nu asupra oportunităţii şi corectitudinii diminuării cotei accizei de la 3,50 euro la 2,00 euro pentru un cm3.

”I”: Totuşi, în situaţia creată şi ţinând cont de raţionamentele exprimate de Dvs. în chestiunea discutată, cum credeţi, mai este oportună modificarea sistemului de accizare a acestei categorii de autoturisme în sensul redacţiei adoptate de legislativ? Va înainta Ministerul Finanţelor guvernului propunerile corespunzătoare?

V.B.: Oportunitatea modificărilor sistemului de accizare a acestei categorii de autoturisme rămâne să o analizăm şi discutăm cu colegii de la minister în cel mai apropiat timp, iar, în dependenţă de deciziile luate în cadrul Ministerului Finanţelor, vom face propuneri guvernului.