Politică

​LIDERUL PARTIDULUI „DREAPTA” CONSIDERĂ CĂ ACORDAREA UNUI STATUT SPECIAL REGIUNII TRANSNISTRENE IMPLICĂ ANUMITE RISCURI

28 februarie, 2017

Preşedintele Partidului „Dreapta”, Ana Guţu, consideră că acordarea unui statut special regiunii transnistrene implică anumite riscuri şi îndeamnă autorităţile Moldovei să îngheţe negocierile în formatul „5+2”.

Potrivit agenţiei INFOTAG, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, ea a spus că „diferendul înghețat din stânga Nistrului nu va fi soluționat în termen scurt, mediu sau lung, iar dorința politică de a recupera controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului ascunde intenția de a împiedica cu orice preț unirea Republicii Moldova cu România”.

Potrivit ei, „orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului cu acordarea dreptului de vot cetățenilor de acolo în cadrul Republicii Moldova, propusă și acceptată în cadrul formatului „5+2”, conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna a Republicii Moldova de pe orbita parcursului său euroatlantic”.

Fosta liberală solicită autorităţilor Moldovei „înghețarea negocierilor în formatul actual „5+2” pe problema acordării unui statut special raioanelor din stânga Nistrului și reincorporării lor în componența Republicii Moldova”.

Printre alte cerinţe ea a menţionat securizarea administrativă pe Nistru prin instalarea punctelor de control aparținând autorităților constituționale ale Republicii Moldova, asigurarea ulterioară a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

„După finalizarea acestor operațiuni, participarea Republicii Moldova la formatul „5+2” devine inutilă și trebuie încheiată. Următoarea etapă este constituirea unui fond de sprijin financiar (fonduri speciale atât din bugetul public al Republicii Moldova, cât și din fonduri internaționale) pentru procurarea de locuințe pentru cetățenii din stânga Nistrului, care vor dori să se transfere cu traiul în partea dreaptă a Nistrului. A patra cerinţă este urgentarea procesului de conectare energetică a Republicii Moldova (gaz şi energie electrică) la sistemul energetic din România pentru a rupe definitiv dependența de energia electrică produsă de centrala de la Cuciurgan”, a spus Guţu.

Ea a îndemnat autorităţile locale, misiunile diplomatice acreditate în Moldova şi mass-media să atragă atenţia la situaţia creată.

adaugă comentariu

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.