SUSŢINĂTORII PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND VOTUL UNINOMINAL CONSIDERĂ CĂ RECHEMAREA DEPUTAŢILOR ESTE POSIBILĂ…

Susţinătorii proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral consideră că rechemarea deputaţilor este posibilă. Potrivit reporterului agenţiei INFOTAG, audierile parlamentare de vineri au fost consacrate discutării prevederilor proiectului de lege privind modificarea Codului electoral, care prevăd şi revocarea deputaţilor prin referendum.

Prezentând proiectul de lege, elaborat de Partidul Democrat, deputatul Sergiu Sîrbu, a menţionat că „cetăţenii sunt nemulţumiţi de situaţia actuală a lucrurilor şi vor să aibă dreptul nu doar să-şi aleagă, dar şi să-şi recheme deputaţii”.

„Considerăm că această prevedere trebuie inclusă în Codul electoral. Aceasta se află la limita legitimităţii, dacă ne referim la articolul 68 al Constituţiei, în care scrie că „orice mandat imperativ este nul”. Dar există şi articolul 69 al Constituţiei, care vorbeşte despre cazurile de încetare a mandatului (în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces – „I.”). Noi trebuie să perfecţionăm legislaţia, reieşind din interesele poporului”, a spus Sîrbu.

El nu exclude că în procesul acestei perfecţionări va fi nevoie de adoptarea unor modificări la Constituţie.

„Dacă va apărea o asemenea necesitate şi va fi un consens în Parlament, am putea merge pe calea modificării Constituţiei. Trebuie să acţionăm din faptul că legislaţia trebuie să ţină cont de voinţa poporului, nu numai să o supună legii”, a declarat Sîrbu.

El a fost susţinut de analiştii care pledează pentru adoptarea proiectului de lege propus.

Politologul Vitalie Andrievschi a amintit că, „potrivit legislaţiei, puterea în Moldova aparţine poporului”.

„Trebuie să trecem de la iresponsabilitatea colectivă, care se ascunde în spatele alegerilor pe listele de partid, la responsabilitatea personală, care este prevăzută de alegerile după sistemul majoritar. Al doilea moment: deasupra capului deputaţilor trebuie să atârne „sabia lui Damocles” sub formă de prevedere prin care ei pot fi rechemaţi. Poate că, în practică, nimeni nu va fi rechemat, dar o asemenea posibilitate trebuie să fie prevăzută”, a subliniat Andrievschi.

Expertul Valeriu Reniţa consideră că „iniţiativa legislativă a PDM coincide cu interesele poporului”.

„Întâmplător sau nu, dar toate sondajele arată că alegătorii vor anume ceea ce prevede proiectul de lege. Acest lucru îl înţeleg toţi, inclusiv experţii care sunt împotriva modificării sistemului electoral. Ei recunosc că sistemul actual este imperfect, dar, reieşind din anumite interese, ei consideră că dorinţa poporului poate fi ignorată”, a menţionat Reniţa.

Expertul Roman Mihăeş, de asemenea, consideră că în legislaţie trebuie introduse prevederi privind revocarea mandatului de deputat.

„Nu sunt de acord că o asemenea prevedere nu există în ţările europene. Aceasta există, cu titlu de excepţie, în Portugalia, Ucraina şi Germania. Este adevărat şi că aceste ţări au fost criticate de Consiliul Europei, dar ele au decis aşa. Acest lucru este posibil şi în Moldova. Poporul trebuie să aibă dreptul şi să aleagă, şi să recheme deputaţii. Dreptul la revocare ar trebui să fie prevăzut în condiţii foarte stricte, cu titlu de excepţie,”, consideră Mihăeş.


…DAR CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI CONVENŢIILE EUROPENE NU ADMIT RECHEMAREA DEPUTAŢILOR

Curtea Constituţională (CC) şi convenţiile europene la care a aderat Republica Moldova nu admit rechemarea deputaţilor. Potrivit reporterului agenţiei INFOTAG, despre aceasta a declarat reprezentantul CC, Rodica Secrieru, vineri, la audierile parlamentare.

Ea a prezentat explicaţiile ce se conţin în mai multe decizii ale CC, inclusiv într-o hotărâre din anul 2012.

„În hotărâre sunt explicate clar şi argumentat prevederile Constituției precum că orice mandat imperativ este nul. Deputatul nu poate fi rechemat pentru că nu îndeplineşte anumite sarcini ale cetăţenilor sau partidului pe listele căruia a fost ales. El se află în serviciul poporului din momentul depunerii jurământului şi nu poate sancţionat pentru aceasta”, a menţionat Secrieru, aducând numeroase argumente ale Curţii Constituţionale.

Ea a menţionat că încetarea mandatului, prevăzută în Constituţie, nu înseamnă dreptul de a revoca deputaţii pe motiv că nu îndeplineşte dorinţele societăţii.

„Aşa ceva este inadmisibil, căci în acest caz deputatul se transformă în reprezentant obişnuit al electoratului său, după exemplul consilierilor sau şefilor administraţiilor publice locale. Deputatul nu se subordonează nici partidului său, nici preşedintelui de partid, nici alegătorilor în îndeplinirea obligaţiunilor sale constituţionale. El reiese şi acţionează în interesele naţionale, dar nu în interesele satului sau oraşului unde a fost ales”, a spus reprezentantul CC.

Ea a respins categoric afirmaţia deputatului Sergiu Sîrbu precum că „unele documentele ale CC au un caracter contradictoriu”.

„În hotărârile CC nu veţi găsi nici un fel de contradicţii. În acest caz, hotărârea CC se bazează şi pe Rezoluţia 1303 a Consiliului Europei, prin care se cer garanţii de la toate ţările precum că deputaţii nu pot fi rechemaţi. Acesta este un principiu comun de funcţionare a instituţiilor democratice în Europa. În Constituţia Republicii Moldova există asemenea garanţii şi ele nu pot fi limitate de alte legi”, a subliniat Secrieru.

Ea a fost susţinută de fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Dumitru pulbere, care a subliniat că articolul 68 al Constituţiei stipulează clar că orice mandat imperativ este nul, iar din acest motiv „alte interpretări în această privinţă sunt nepotrivite”.

Fostul membru al CC, Nicolae Osmochescu, de asemenea, susţine că articolele 68, 69, 70 şi 72 ale Constituţiei nu admit rechemarea deputaţilor.

„În acelaşi timp, sunt de acord că trebuie să există o răspundere politico-juridică a deputaţilor. Aceasta există în cazul partidelor, căci, dacă partidul lucrează prost şi nu îşi îndeplineşte promisiunile, ei nu vor ajunge în următorul parlament. Trebuie să existe răspundere şi în cazul deputatului. Aceasta trebuie să fie o normă constituţională, care să nu contravină prevederilor actuale din Constituţie”, consideră Osmochescu.