„VOX POPULI – OCTOMBRIE 2014” ASPECTE SOCIAL-ECONOMICE ŞI POLITICE ALE SOCIETĂŢII CONTEMPORANE MOLDOVENEŞTI ÎN PREAJMA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 30 NOIEMBRIE 2014

Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova

Rezumat de presă

Studiul sociologic „Vox Populi – octombrie 2014”, desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, este dedicat studierii interdependenţei proceselor economice, politice şi sociale în ţara noastră, precum şi a influenţei diferitor caracteristici social-demografice şi personale asupra formării orientărilor sociale şi politice ale populaţiei.

Cercetările de teren în cadrul sondajului de opinie cu genericul „Aspecte social-economice şi politice ale societăţii contemporane moldoveneşti în preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014” au fost efectuate în perioada 11-20 octombrie 2014 pe un eşantion de 1063 de respondenţi din 71 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic:

„Vox Populi – octombrie 2014”

I.CARACTERISTICILE SOCIAL-ECONOMICE ALE MODULUI DE VIAŢĂ

Mai mult de o jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că evenimentele din interiorul ţării se desfăşoară într-o direcţie incorectă, 32% sau aproape fiecare a treia persoană – într-o direcţie corectă, alte 14% – nu ştiu. O asemenea distribuire a răspunsurilor denotă mai degrabă o atitudine negativă privind direcţia de dezvoltare pentru care pledează autorităţile Republicii Moldova.

1/2 din respondenţi susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum un an, 14% o apreciază mai bună, iar 34% n-au sesizat nici un fel de schimbări.

Problemele de care cel mai des populaţia este îngrijorată sunt: creşterea preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice (61%), corupţia funcţionarilor de toate nivelurile (48%), salariile şi pensiile mici (32%). Anume problemele respective formează clasamentul primelor trei poziţii, conform selectării lor de către respondenţi. Un alt subiect, extrem de important, este şomajul. Aproape 1/3 din persoanele chestionate (29%) sunt preocupate, într-o anumită măsură, de dificultăţile găsirii unui loc de muncă sau de eventualitatea pierderii acestuia. Pentru 5% din cetăţenii intervievaţi această problemă este de prioritate. Problema şomajului vizează mai mult bărbaţii decât femeile. Pe poziţia a cincia s-a plasat situaţia îngrijorătoare privind blocarea exporturilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse, 21% din cei chestionaţi au menţionat-o în calitate de problemă. Toate celelalte dificultăţi ale vieţii au fost menţionate mai rar.

18% din populaţie este îngrijorată de viitorul copiilor, 15% – de expulzarea gasterbaiterilor moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă, câte 11% – de criminalitate, încălcarea drepturilor omului, de boli şi posibile epidemii, 9% – de emigrarea în masă a cetăţenilor noştri peste hotare, 8% – este alarmată de relaţiile proaste cu Federaţia Rusă, câte 6% – de tensionarea relaţiilor interetnice din republică, funcţionarea limbilor, eventualitatea suspendării furnizării gazelor din Rusia şi de evenimentele din Ucraina; 5% din concetăţeni sunt deranjaţi de referendumul consultativ, desfășurat în Găgăuzia, 4% – de calamităţile naturale, 2% – de pierderea independenţii Republicii Moldova şi a regiunii transnistrene.

În cadrul studiului, am hotărât să cercetăm dificultăţile găsirii unui loc de muncă în eventualitatea pierderii acestuia. Astfel, în cazul în care o persoană ar pierde locul de muncă, circa 1/3 dintre respondenţi cred că nu şi-ar mai găsi un loc nou de muncă, 28% – că şi-ar căuta multă vreme un loc nou de muncă, circa ¼ – că vor pierde ceva vreme pentru a-şi găsi un loc nou de muncă, 8% – că îşi vor găsi repede un loc nou de muncă, 3% – au deja mai multe propuneri de angajare, 5% – n-au putut da un răspuns clar la această întrebare.

Circa 1/3 dintre respondenţi nu este în stare să răspundă dacă este sau nu mulţumită de modul de viaţă. Prevalează acei care nu sunt satisfăcuţi de viața lor – 43% şi doar fiecare a cincia persoană a notat că este mai mult sau mai puţin mulţumită de felul cum trăieşte. Persoanele tinere instruite, cele cu o situaţie materială bună, apreciază mai înalt nivelul propriu de viaţă.

Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic cu privire la schimbarea vieţii în Republica Moldova peste 2 ani. 42% dintre ei speră la o viaţa mai bună; aproape fiecare a patra persoană (23%) este de părere că viaţa va fi puţin mai rea, 15% – foarte rea. Fiecare al cincilea respondent nu s-a putut pronunța în acest sens.

II: SITUAŢIA ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR MEDICALE OBLIGATORII

Doar fiecare al cincilea intervievat crede că cetăţenii care nu doresc să-şi procure poliţa de asigurare medicală trebuie să fie traşi la răspundere penală, 6 din 10 s-au pronunţat împotrivă, iar 19 la sută nu şi-au format o opinie în acest sens.

Respondenţilor li s-a propus să-şi autoaprecieze starea sănătăţii. Au fost obţinute următoarele autoestimări: foarte bună – 5,4%, bună – 34,2%, medie – 34,6%, proastă – 19,3%, foarte proastă –4,7%, nu ştiu/nu răspund – 1,8%. Din datele respective constatăm că un număr mare de persoane (circa 1/4 din populaţia republicii) consideră că sănătatea lor este rea sau foarte rea, au în permanenţă probleme de sănătate, se simt prost.

Potrivit autoestimărilor obţinute în urma sondajului, mai puţin de jumătate din cei chestionaţi (39,6%) sunt sănătoşi. Datele obţinute de noi constituie un argument solid că starea sănătăţii populaţiei este descurajantă.Cercetările sociologice efectuate în ţările dezvoltate cu privire la starea sănătăţii, ne demonstrează că procentul cetăţenilor care se consideră practic sănătoşi constituie majoritatea covârşitoare. Astfel, conform unei investigaţii sociologice efectuate în Olanda, 81% din persoanele chestionate se consideră practic sănătoase.

parte importantă dintre cei intervievaţi caracterizează modul lor de viaţă drept unul nesănătos. Numai 18% dintre ei îl văd ca pe un mod de viaţă sănătos. Alţi 29% – mai mult sau mai puţin sănătos, 35% – nu prea sănătos şi 15% – total nesănătos. Este clar că oamenii, care duc un mod de viaţă sănătos, au mai multe oportunităţi de a participa activ în muncă şi în viaţa publică. Persoanele mai instruite şi cu un nivelul de viaţă mai ridicat înţeleg semnificaţia modului sănătos de viaţă, au posibilitatea de a se alimenta corect şi de a avea condiţii locative mai bune.

Respondenţilor li s-a propus să-şi exprime opinia privind Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Rezultatele sondajului nostru consemnează că 4 din 5 respondenţi dispun de poliţă de asigurare medicală obligatorie (80,7%). Acceptarea poliţei depinde de nivelul de instruire. Persoanele cu studii superioare sunt angajate mai des în cadrul serviciilor de stat sau întreprinderilor particulare, unde administraţia manifestă disciplină în asigurarea cu poliţe a angajaţilor ei.

Sondajul arată că doar 6% din respondenţi consideră că asigurarea de sănătate le acoperă toate cheltuielile de tratament, doar la 10% – aceasta le acoperă cea mai mare parte a lor, la 19% –jumătate. Cel mai răspândit (28%) s-a dovedit a fi răspunsul, potrivit căruia asigurarea de sănătate acoperă doar o mică parte din cheltuielile de tratament. 13% dintre intervievaţi au semnalat că poliţa le este complet inutilă.

Altfel spus, existenţa asigurării de sănătate nu soluţionează problema accesibilităţii serviciilor medicale pentru toată populaţia.

Doar 22% din respondenţi consideră că a fost suficient volumul de servicii medicale, incluse în pachetul minim de servicii medicale în cadrul asigurărilor obligatorii pentru anul 2013, 36% – contestă această afirmaţie, 29% – consideră că volumul de servicii medicale a fost suficient într-o oarecare măsură, iar 11% ni şi-au format o opinie în problema dată. Locuitorii din zona rurală sunt cei mai puţin satisfăcuţi de conţinutul pachetului minim de servicii medicale decât locuitorii oraşelor.

Fiecare a cincia persoană intervievată a opinat că Compania de asigurare obligatorie în sănătate obţine valoarea reală pentru banii plătiţi atunci, când contractează instituţiile medicale pentru prestarea serviciilor medicale, 26% – într-o oarecare măsură, aproape fiecare al treilea respondent consideră că Compania nu obţine valoare reală, 15% nu şi-au format o viziune clară în această problemă.

Circa 1/5 din respondenţi a afirmat că odată cu introducerea pachetului minim de servicii medicale accesul la asistenţa medicală s-a ameliorat, jumătate (50%) a specificat că accesul s-a îmbunătăţit doar într-o oarecare măsură şi, în special, pentru cei săraci şi păturile vulnerabile. Fiecare a cincia persoană consideră că odată cu introducerea medicinii prin asigurare accesul la asistenţa medicală a devenit mai anevoios. Persoanele mai instruite, cât şi populaţia urbană apreciază mai înalt accesul la asistenţa medicală, decât cea rurală.

Fiecare al cincilea respondent consideră că managerii instituţiilor medicale fac faţă dificultăţilor ce ţin de managementul independent al activităţii instituţiei medicale; fiecare a zecea persoană nu este de acord cu această afirmaţie, şase din zece intervievaţi sunt de părerea că managerii doar parţial se descurcă cu noile obligaţiuni, iar 12% nu şi-au format o opinie clară la subiect. Respondenţii din localităţile urbane abordează problema dată mult mai negativ comparativ cu cei din localităţile rurale.

Aproape fiecare al treilea respondent (32,8%) susţine ideea, potrivit căreia ar fi bine ca medicii să privatizeze, să procure clădirile ce aparţin sistemului de sănătate (să devină proprietari); circa 1/4 dintre ei nu şi-au format o opinie clară în acest sens. Un număr important de intervievaţi (41,5%) n-au susţinut ideea respectivă, deoarece au temeri că, odată cu demararea proceselor de privatizare în domeniu, imediat se vor scumpi serviciile medicale.

II. SITUAŢIA POLITICĂ:

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢIILE SOCIALE ŞI MECANISMELE ELECTORALE

Rezultatele studiului ne demonstrează şi de această dată că interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 1/3 din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 9% – sunt foarte interesaţi, 45% – puţin se interesează de politică, iar alte 11% – nu se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este cu mult mai avansat, decât al celor interesaţi.

Cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. În biserică au încredere într-o măsură mai mare sau mai mică 64% din respondenţi (respectiv 25% şi 39%). Nu au încredere în ea14% din cei chestionaţi.

Pe locul doi, la compartimentul încredere, s-a plasat presa: nu au îndoială în cuvântul scris 50% din cei intervievaţi (8% au încredere totală şi 42% – într-o anumită măsură). Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală. Au confirmat acest lucru 41% din respondenţi, dintre care 5% au încredere totală, iar ceilalţi 36% – într-o anumită măsură.

Pe locul patru este armata: 32% din respondenţi, dintre care doar 3% au încredere totală, iar ceilalţi 29% – într-o anumită măsură.

Alte instituţii sociale: 29% din populaţie au încredere în organizaţiile neguvernamentale, 28% – în Comisia Electorală Centrală, 26% – în Guvern, 24% – în sistemul bancar, 23% – în organizaţiile internaţionale cu sediul în RM, 21% – în Parlamentul ţării, 20% – în poliţie, 17% – în Preşedintele ţării. Totodată, investigaţia ne-a demonstrat că partidele politice şi justiţia au obţinut cea mai mică cotă de încredere a populaţiei (16%) şi sindicatele (15%). Mai mult, partidele politice şi justiţia inspiră încredere doar într-o anumită măsură – situaţie alarmantă pentru societatea moldovenească în prag de alegeri.

În procesul cercetării, au fost identificate numele liderilor politici din ţară, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Unele rezultate sunt surprinzătoare. Întrebarea a fost formulată tranşant, ca de fiecare dată. Cel mai mare număr de voturi a acumulat Vladimir Voronin – 20,2%, Iurie Leancă – 18,6%, Vlad Filat – 11,5%, Marian Lupu – 10,1%, Renato Usatîi – 8,9%, Igor Dodon – 8,4%, Dorin Chirtoacă – 3,7%, Zinaida Greceanîi – 3,2%, după care urmează Mihai Ghimpu cu 2,4%, Sergiu Mocanu – 2,1% şi Nicolae Chirtoacă – 1,5% . Câte 1% au acumulat Nicolae Timofte, Igor Corman, Alexandru Oleinic, Vitalia Pavlicenco, Iurie Roşca, Mihail Formuzal, Vasile Tarlev, Vlad Plahotniuc, Ion Hadîrcă şi Vadim Mişin. Pentru alţi politicieni au optat mai puţin de 1% din respondenţi. Cel mai frecvent răspuns înregistrat la întrebarea privind credibilitatea politică a fost nu am încredere în nimeni – 34,8% din respondenţi. E o problemă gravă ce trebuie abordată cu multă seriozitate de politicienii noştri, aflaţi în febra pregătirii către alegerile parlamentare.

Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii de cel mai înalt rang, incluşi în lista din faţa lor. Nici unul din liderii politici nu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Analiza ne-a demonstrat că se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă – 42% din respondenţi (respectiv 18% au încredere totală şi 24% – într-o anumită măsură). În preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, au încredere 39% (respectiv 13% şi 26%) din cei intervievaţi. În preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, au încredere 37% (respectiv 7% şi 30%). Continuă să rămână în top primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, de care îşi leagă speranţele într-un viitor mai bun 34% din populaţie (7% au încredere totală, 27% – într-o anumită măsură). A apărut în acest clasament şi politicianul Renato Usatâi – au încredere în el 30% (respectiv 7% şi 23%) din cei intervievaţi. Urmează preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, în care şi-au exprimat încrederea 29% (respectiv 5% şi 24%) de respondenţi. În preşedintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, au încredere 28% din cei intervievați (7% – totală şi 21% – într-o anumită măsură). În raport cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, acest indicator constituie 26% (4% – încredere totală şi 22% – într-o anumită măsură). Clasamentul încrederii politice în ordinea descreşterii îl continuă Zinaida Greceanâi cu 23%, Sergiu Mocanu – cu 17%, Nicolae Chirtoacă – cu 16%, Iurie Roşca – cu 15%, Ion Hadârcă şi Mihail Formuzal – cu câte 13%, Alexandru Oleinic şi Vitalia Pavlicenco – cu câte 12%, Nicolae Timofti – cu 11%, Vasile Tarlev – cu 10%, Victor Şelin, Vlad Plahotniuc şi Ruslan Popa cu câte 9%. Vadim Mişin şi Vasile Costiuc – cu câte 8% de încredere din partea celor intervievaţi.

Referitor la partide. În ţară nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Comuniştilor – 37% din respondenţi confirmă acest lucru. Indicatorul pentru celelalte partide constituie: 34% pentru Partidul Liberal Democrat, 31% pentru Partidul Democrat, 28% pentru Partidul „Patria”, 25% pentru Partidul Liberal, 22% pentru Partidul Socialiştilor, 17% pentru Mişcarea Populară Antimafie, 15% pentru Partidul Popular din Republica Moldova, 11% – pentru Partidul Liberal Reformator, 9% – Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, 8% pentru Partidul Comunist Reformator din Moldova, câte 7% pentru Partidul „Renaşterii” şi Partidul „Democraţia Acasă”.

Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci ar merge cu siguranţă la votare 57% din respondenţi; probabil, se vor prezenta – 26%, nu se vor prezenta – 8%, sunt siguri că nu vor merge la scrutin 5%, nu s-au determinat 4% din cei chestionaţi. Aceste date reflectă tendinţa de participare, destul de mică, la alegerile în organele puterii.

O altă problemă care ar trebui să ne pună de gardă: dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, o parte din respondenţi (13%) nu ştiu cu cine să voteze. Alte 5% nu au dat un răspuns concret. Prin urmare, aproximativ fiecare a cincia persoană intervievată n-ar putea face o alegere întemeiată. Pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 21,8% dintre persoanele intervievate, pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova – 15,4%, Partidul Democrat din Moldova – 11,3%, Partidul Patria – 8,1%, Partidul Liberal – 7,8%, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 7,5%, Mişcarea Populară Antimafie – 2,4%, alt partid / bloc electoral, candidat independent – 8,1%.

Dintre respondenţii, care împărtăşesc anumite convingeri politice, cei mai mulţi au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor – 26,4%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 18,7%, Partidul Democrat din Moldova – 13,7%, Partidul Patria – 9,8%, Partidul Liberal – 9,5%, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 9,1%. Mişcarea Populară Antimafie – 2,9%, alt partid / bloc electoral, candidat independent – 9,8%.

Majoritatea respondenţilor (61%) apreciază negativ faptul, dacă în 2014 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. 14% dintre intervievaţi apreciază acest eveniment pozitiv, iar circa ¼ nu și-au format o opinie în acest sens.

IV. RELAȚII EXTERNE

Potrivit sondajului nostru, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România – 87%, Uniunea Europeană – 85%, Ucraina – 79%, SUA – 78% şi Federația Rusă 25%.

Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar 24% din respondenţi s-ar pronunţa pentru această opţiune, 48% – împotrivă, iar 8% dintre ei n-ar participa la vot. Este mare şi numărul celora care nu sesizează, dacă este necesar ca Republica Moldova să adere la NATO (15%). Există, de asemenea, un grup de persoane care, în general, nu ştiu ce reprezintă structura internaţională NATO (5%).

În cazul în care respondenţii ar fi puşi în situaţia să se pronunţe duminica următoare în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 43% dintre ei ar vota pro, 40% – împotrivă, iar 5% – n-ar participa la vot. Totodată, 11% din respondenţi n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta ei în cadrul unui eventual referendum.

A fost testată în cercetarea noastră şi atitudinea populaţiei cu privire la o eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan: 45% din cei chestionaţi s-au pronunţat pro, 35% – împotrivă şi doar 6% dintre ei n-ar participa la vot. 7% dintre intervievaţi nu s-au putut pronunţa la acest subiect. Desigur, există şi un grup de persoane care nu ştiu ce reprezintă Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan (7%).

46% de respondenţi consideră că în cazul în care Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene condiţiile de viaţă vor deveni mai bune sau cu mult mai bune. Circa 1/3 crede că ele se vor înrăutăţi sau se vor înrăutăţi simţitor. Un număr mare de respondenţi (22%) nu şi-au format o opinie în acest sens.

48% din cei chestionaţi consideră că în cazul în care Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan condiţiile de viaţă vor deveni mai bune sau cu mult mai bune. În acelaşi timp 29% consideră că ele se vor înrăutăţi sau se vor înrăutăţi simţitor. Un număr mare de respondenţi (23%) nu şi-au format o opinie în acest sens.

În cadrul cercetării noastre, de asemenea a fost testată şi opinia populaţiei privind evenimentele tragice care au loc în prezent în Ucraina şi cum se vor manifesta ele asupra situaţiei din Republica Moldova, care va fi viitorul ei. Astfel 1/5 dintre respondenţi consideră că relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă se vor înrăutăți şi drept consecinţă se va complica procesul de soluționare a conflictului transnistrean, 15% – că procesul de integrare europeană se va accelera şi Republica Moldova va intra în componenţa Uniunii Europene, 14% – că Republica Moldova își va păstra independenţa și neutralitatea, 11% – că procesele de dezintegrare teritorială vor lua amploare şi Republica Moldova se va dezintegra în câteva părţi, care vor urma vectori geopolitici opuși, 8% – că procesul de integrare europeană va fi mult mai lent, 7% – că relațiile cu Federaţia Rusă se vor îmbunătăți şi Republica Moldova se va integra în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 7% – că va fi afectată securitatea statală şi Republica Moldova se va uni cu România, 4% – că va fi afectată securitatea statală şi Republica Moldova va intra în componenţa Federației Ruse. Circa 12 la sută din cei intervievaţi nu şi-au format o opinie în acest sens.