FABRICILE DE CONSERVE DIN REPUBLICA MOLDOVA SOLICITĂ ACORDAREA DE CĂTRE BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI A UNOR RESURSE DE CREDITARE AVANTAJOASE PENTRU ELE ŞI REDUCEREA RATEI TVA PENTRU PRODUSELE DIN RAMURA DATĂ DE LA 20% LA 8%.

Fabricile de conserve din Republica Moldova solicită acordarea de către Banca Naţională a Moldovei a unor resurse de creditare avantajoase pentru ele şi reducerea ratei TVA pentru produsele din ramura dată de la 20% la 8%. Aceste măsuri esenţiale şi necesare vor facilita depăşirea consecinţelor dificile de pe urma embargoului din anul 2014 şi prevenirea pierderilor ramurii în cadrul Economiei Naţionale.

În 2014, întreprinderile din ramura dată s-au confruntat cu interdicţia privind furnizarea produselor pe piaţa rusă. Orientarea spre est a produselor sale este strategică pentru toate fabricile din Moldova. Mai întâi de toate, aceasta se datorează faptului că ţările CSI cunosc bine calitatea excelentă a conservelor, dulceţurilor, gemurilor şi sucurilor din Moldova.

Începând cu anii 2000, anume piaţa de est a fost cea care a ajutat la renaşterea ramurii şi la creşterea treptată a volumului de producţie. Criza din perioada 2008-2009 a fost, de asemenea, depăşită datorită pieţii CSI şi creditelor acordate de BNM.

Produsele semifabricate ale fabricilor de conserve din ţară depăşesc cu 30 de ori necesităţile pieţii interne; produsul finit depăşeşte de 5 ori volumul realizat în prezent pe piaţa internă. Embargoul a cauzat pierderea pieţii în volum de aproximativ 500 milioane lei. Aceasta constituie în jur de două treimi din volumul de producţie al tuturor întreprinderilor din ramura dată.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de conserve, Ivan Sandic, a explicat modul în care fondurile creditare acordate de BNM ar putea ajuta: „Astăzi, principala problemă ramurii o constituie lipsa stringentă a capitalului circulant. Anul trecut, în cadrul reuniunilor organizate de cabinetul de miniştri, s-a decis creşterea volumului de achiziţii de fructe şi legume de către fabricile de conserve. Pentru a plăti fermierilor, întreprinderile au fost nevoite să ia credite acordate de bănci comerciale, la rate ridicate ale dobânzilor, pe termen scurt. Astăzi, depozitele întreprinderilor sunt pline de produse finite. Devine tot mai dificil de a obţine credite de la băncile comerciale, ţinând seama de plăţile curente restante. Creditul ieftin acordat de BNM va ajuta la finanţarea pe termen lung a procesului de realizare a produselor".

O altă măsură care va contribui la depăşirea consecinţelor embargoului este reducerea ratei TVA pentru produsele din ramura industriei de conserve de la 20% la 8%. „În condiţiile de inflaţie, consumatorii au tot mai puţine surse pentru cumpărarea produselor alimentare. Reducerea TVA-ului cu 12% va constitui un stimul suplimentar pentru activitatea de cumpărare şi, prin urmare, va contribui la reducerea stocului de produse din depozite", a declarat Ivan Sandic.

Din toamna anului trecut, Asociaţia şi întreprinderile ramurii corespondează activ cu instituţiile de stat. „Trebuie menţionat faptul că, Ministerul Agriculturii şi Primul-ministru vin întru susţinerea producătorilor autohtoni. Însă, în locul unui ajutor, Banca Naţională ne-a expediat o scrisoare, care enunţă cu totul altceva, şi care aminteşte de un curs pentru studenţii de la Academia de studii economice, privind rolul Băncii Naţionale în economia ţării", a declarat Ivan Sandic.

Participanţii la conferinţa de presă au menţionat că deja deţin experienţă privind obţinerea de resurse creditare din partea BNM. În 2009, fabricile de conserve au primit un credit de la Banca Naţională şi l-au rambursat la timp. Şi, acest gest de bunăvoinţă a oferit şansa unei astfel de ramuri dificile ca industria conservelor să-şi revină.

Valoarea totală a resurselor necesare întreprinderilor constituie 500 milioane lei. Chiar şi având în vedere perioada de tranziţie dificilă, această sumă nu este perceptibilă de BNM, întrucât mijloacele financiare sunt acordate în credit, drept garanţie oferindu-se activele întreprinderilor. În prezent, activele fabricilor includ linii moderne de înaltă tehnologie, valoarea multora din ele depăşind 5 milioane euro.

În 2014, întreprinderile ramurii, pentru prima dată în perioada de independenţă, au procesat mai mult de 300 mii tone de fructe şi legume. Astfel, şi agricultura a beneficiat de sprijin. De acordarea resurselor de către BNM va depinde şi modul în care fabricile de conserve vor intra în noul sezon. Fie volumul de achiziţii va fi păstrat la nivelul anterior, fie vor urma reduceri.

„În acelaşi timp, capacitatea operaţională a întreprinderilor va permite, în cazul unei sarcini uniforme, să proceseze în timpul sezonului de până la 500 mii tone de fructe", a declarat Ivan Sandic.

De asemenea, este de remarcat faptul că, embargoul a adus doar beneficii producătorilor ruşi, întrucât a avut loc substituirea activă a produselor de import cu cele locale. Ruşii sporesc volumul de producţie şi, cu uşurinţă, iau locul producătorilor moldoveni. În viitor, aceasta va duce la o constituirea unei concurenţe acerbe pe pieţele CSI şi UE.

Din păcate, în prezent, adresările noastre către organele de stat nu au dus nici un rezultat.

DECLARAŢIE


Membrii Asociaţiei Producătorilor de Conserve "Speranţa-Con" din Moldova ţin să atragă atenţia asupra situaţiei critice în care se află sectorul de procesare a fructelor şi legumelor, ca urmare a embargoului impus de către Federaţia Rusă în anul 2014.

Din cauza reducerii masiv a volumului de vînzări, apar presiuni asupra întreprinderilor de prelucrare din partea creditorilor (bănci, furnizori de materie primă, ambalaje, resurse energetice ş.a.). Întreprinderile de procesare se confruntă cu riscuri de a fi deconectaţi de la reţelele electrice şi de gaze naturale, aplicarea sechestrului asupra activelor, aplicarea amenzilor şi penalităţilor, şi iniţiere nemijlocită a procedurilor de faliment.

Informăm despre faptul că, la iniţiativa Asociaţiei, în vara anului 2014 au fost convocate mai multe întrevederi cu conducerea Guvernului, precum şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, organizate în comun cu producătorii de fructe şi legume. Urmare acestor întrevederi Guvernul promis ca va interveni cu un ajutor financiar atît pentru producătorii cît şi procesatorii de fructe şi legume.

În cadrul întrevederilor s-a decis că, toată materia primă redirecţionată spre procesare va fi primită la timp şi procesată. În anul 2014 volumul producţiei procesate a constituit 330 mii tone, înregistrînd o creştere triplă în comparaţie cu anii precedenţi. Totodată, astăzi producţia procesată este stocată în depozitele întreprinderilor.

Suntem în pragul pregătirilor pentru noul an agricol, care va impune noi cheltuieli pentru procurarea seminţelor, combustibil, piese de rezervă şi desfăşurarea lucrărilor în cîmp, inclusiv şi pentru pregătirea sistemului de procesare a întreprinderilor din ramura de conserve.

În legătură cu aceasta suntem nevoiţi să declarăm că fără o susţinere concretă din partea statului întreprinderile nu au şansa de a pregăti tot complexul de procesare a materiei prime în anul 2015. Există pericolul, unui impact negativ asupra tuturor părţilor implicate în proces: ţăranii, producători de fructe şi legume, grupuri de producători din teritoriu, transportatori, producători şi furnizorii de ambalaj, şi nu în ultimul rînd pierderi la bugetul de stat.

Se impune necesitatea luării unor măsuri urgente din partea statului, de a asigura accesul companiilor din sector la resurse preferenţiale de creditare în valoare de 500 mil. lei, care să permită acestora să restructureze datoriile existente la băncile comerciale şi să asigure pregătirea capacităţilor de procesare pentru anul 2015 (achiziţie seminţe pentru fermieri, combustibil, ambalaj, piese de schimb, utilaj ş.a.).

Considerăm ca parte importantă şi integrantă a sprijinului industriei este reducerea TVA-ului pe produsele din industria conservelor pînă la 8%. Cota redusa a TVA-ului este aplicata pentru producţia agricola şi industria zahărului. Suntem convinşi, că reducerea TVA-ului este soluţia esenţială, importantă şi consecventă, care va stimula ulterior activitatea de consum şi reducerea stocurilor la produse finite în depozitele întreprinderilor.

Asigurarea reorientării sectorului către noi pieţe de desfacere este o sarcină reală, dar ea nu poate fi asigurată fără suportul statului în soluţionarea problemelor de baza cauzate de embargou.