PROCURORUL GENERAL ESTE GATA SĂ PREZINTE PARLAMENTULUI RAPORTUL COMPANIEI KROLL, DAR PENTRU PUBLICARE ESTE NECESARĂ PERMISIUNEA COMPANIEI

Procurorul general Eduard Harunjen este gata să prezinte Parlamentului raportul companiei Kroll de investigare a furtului miliardului de dolari din sistemul bancar, dar pentru publicarea acestuia este necesară permisiunea autorilor. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta el a declarat joi seara, la o emisiune la postul de televiziune N4.

„Raportul nu se publică pentru că nu există permisiunea din partea companiei Kroll. Ceea ce trebuie să facem noi astăzi este să cerem acordul. Noi am propus deja Băncii Naționale, fiindcă avem solicitare din partea Președintelui ţării de a prezenta acest raport, şi atunci noi, ca să nu fim bănuiți că ascundem ceva sau nu vrem să aducem lumină pe acest raport, am propus BNM să intre în discuții cu compania și să ceară permisiunea pentru publicarea lui. Raportul Kroll inevitabil va fi pus pe masa comisiei parlamentare și atunci deputaţii vor decide care nume să le dea. Dacă raportul va fi publicat vreodată, societatea probabil va fi șocată de informația care se conține în acesta”, a declarat Procurorul general.

În acelaşi timp, el afirmă că nu a citit acest raport, cu doar a vorbit cu procurorii pe acest subiect. De aceea, Harunjen susţine că nu ştie dacă există în raport noi nume din fosta conducere a Moldovei.

Procurorul general a declarat că nu este mulţumit de cum se desfăşoară investigarea furtului miliardului.

„Furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârșit într-o zi, ci ani de zile. În acest dosar au fost implicate sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi prin care o parte din ei au ajuns în zone off-shore. Însăși investigația a fost împărțită pe perioade: perioada de administrare a băncii, perioada în care s-au schimbat conducătorii băncii, avem investigații în privința factorilor de decizie din mai multe ministere și agenții de stat, care, într-un fel sau altul, au neglijat unele chestiuni care s-au întâmplat”, a declarat Harunjen.

Potrivit lui, în schemele criminale care au vizat furtul miliardului există foarte multe părți, foarte mulți participanți – firme din Federația Rusă, sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi complicate cu implicarea zonelor off-shore.

„Nu poți investiga asemenea infracțiuni stând în Moldova. S-au înaintat cereri de comisii rogatorii, la o parte a venit răspuns, la alta nu. Unele țări au inițiat propriile investigații, pentru că au calificat acțiunile care s-au produs pe teritoriul lor drept infracțiuni fie de spălare de bani, fie de sustragere”, a spus Eduard Harunjen.