DIRK SCHUEBEL: „CUVINTELE FRUMOASE TREBUIE CONFIRMATE CU FAPTE CONCRETE”

La sfârşitul săptămânii curente la Riga va avea loc summitul „Parteneriatului Estic”, care va defini priorităţile de dezvoltare a relaţiilor Uniunii Europene cu vecinii pe termen scurt şi va corecta politica europeană de vecinătate (PEV). În ajunul summitului corespondentul agenţiei „INFOTAG”, Anatol Golea, s-a întrunit la Bruxelles cu şeful Unităţii pentru Parteneriatul Estic a Serviciului European de Acţiune Externă, fost şef al Delegaţiei UE în RM, Dirk Schuebel, care a acceptat să răspundă la unele întrebări despre ce urmează a avea loc în cadrul summitului şi opinia sa faţă de relaţiile pe viitor ale UE cu Moldova.

Partea I

„I”: Care sunt temele principale ale summitului de la Riga?

D.S.: Summitul Parteneriatului Estic (PaE) de la Riga este un eveniment important pentru a constata anumite realităţi, de a coordona agendele, a analiza realizările şi greşelile. Toate aceste aspecte sunt foarte importante pentru a introduce corectările necesare în PEV şi de a merge mai departe.

Este necesar, de asemenea, de a sublinia că summitul, ca şi Parteneriatul Estic în general, nu este orientat împotriva cuiva. Sarcina principală este sprijinirea statelor PaE pe calea reformelor, progresului, democraţiei şi reformelor economice. După cum se ştie cu trei state Uniunea Europeană a semnat în anul trecut Acorduri de Asociere. Aceste documente am început să le realizăm cu succes în privinţa Moldovei şi Georgiei, şi sperăm că până la sfârşitul anului se va finisa procesul de ratificare a acordurilor cu toate statele UE, iar din 1 ianuarie 2016 va începe implementarea Acordului cu Ucraina.

În ceea ce priveşte cele trei state cu care am semnat Acorduri de Asociere, vom analiza procesul de implementare a acestor documente. În privinţa Moldovei pot spune că acordul dă primele rezultate, în special în ceea ce priveşte zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE.

„I”: Ce atitudine aveţi faţă de existenţa „integrării de viteză diferită” – în Parteneriatul Estic s-a format aşa-zisa prima şi a doua ligă: trei state, care tind să obţină „perspectivă europeană” şi trei state, care doar doresc să dezvolte relaţiile cu UE, dar nu-şi propun idei ambiţioase? Se va reflecta aceasta în documentele summitului de la Riga?

D.S.: Noi reieşim în acţiunile noastre anume din considerentul că cele şase state ale PaE au nivel diferit de dezvoltare, diferite posibilităţi, diferite aspiraţii în cooperarea cu UE. În procesul de reformare a PAV noi tindem să abordăm cât mai diferenţiat fiecare dintre state. Noi înţelegem că Belarus şi Azerbaidjan urmăresc alte sarcini şi vom lua în calcul că ei nu aspiră să semneze Acordul de Asociere cu UE.

„I”: Cele trei state care au semnat Acordul de Asociere, au încercat să elaboreze o poziţie unică către summitul PaE de la Riga. Ei au dorit să obţină la Riga ceea ce se numeşte „perspectivă europeană clară”. Deşi Bruxelles înţelege că partenerii estici au nevoie de stimul pentru desfăşurarea reformelor, acest subiecte, cel mai probabil, la Riga nu se va discuta. Aşa este?

D.S.: Da, aşa este. Actuala componenţă a Comisiei Europene, care şi-a început mandatul în noiembrie anul trecut, a decis că pe parcursul acestui mandat UE nu se va extinde. La drept vorbind, în prezent nu văd nicio ţară care ar fi gata pentru aderare la UE. De aceea vom propune acestor ţări să lucreze asupra implementării acordurilor de asociere, ceea ce le va ajuta să se apropie de standardele UE în viitor.

„I”: În care viitor? Este vorba despre mandatul actualei componenţe a Comisie Europene sau un termen mai mult?

D.S.: Aceasta, în primul rând, depinde în statele în cauză – de nivelul lor de dezvoltare, implementarea reformelor, realizarea acordurilor de asociere.

„I”: Când vorbiţi că „soarta acestor state este în mâinile lor”, ce puteţi spune despre Moldova? Societatea moldovenească acum apreciază foarte critic acţiunile autorităţilor. Vorbim despre faptul că Moldova a cedat Georgiei poziţia de lider în PaE, că istoria de succes a rămas în trecut, că guvernul minoritar nu este capabil să desfăşoare reforme, ia aceasta reprezintă pericol serios pentru cursul de integrare europeană. Cum vede această situaţie Bruxelles?

D.S.: Desigur noi am prefera ca în Moldova să fie majoritate parlamentară stabilă, care ar forma Guvernul. Dar asemenea decizie au luat partidele moldoveneşti, noi în acest proces nu ne-am implicat. Dacă guvernul minoritar este în stare să ia deciziile necesare ţării, atunci de ce nu? Dacă Guvernul va demonstra că poate desfăşura reforme, atunci noi îl vom sprijini. Nu consider că acest Cabinet de miniştri este slab, cunosc personal mulţi miniştri şi ştiu că îşi pot îndeplini foarte bine obligaţiunile, desigur, cu existenţa voinţei politice. Din altă parte, îmi pare rău că din Guvern au plecat unii miniştri, inclusiv Premierul Iurie Leancă.

Noi conştientizăm că există şi o situaţie regională foarte dificilă, pe fundalul cărei Guvernul activează. Conflictul din Ucraina afectează Moldova. Este un aspect ce nu poate fi ignorat. Dar aceasta demonstrează o dată în plus necesitatea reformelor. Cu toţii ţinem minte de la ce a început conflictul în Ucraina, când oamenii au ieşit pe Maidan din cauza refuzului Guvernului Ianukovici şi Azarov de a continua calea integrării europene. Aceasta trebuie să fie un stimul în plus pentru Guvernul moldovenesc de a fi consecvent în acţiunile sale, pentru a obţine rezultate concrete. Este o sarcină urgentă – nu doar de a realiza reforme, dar şi de a demonstra eficienţa acestora.

Noi la Bruxelles, desigur, nu considerăm că autorităţile moldoveneşti au renunţat la cursul integrării europene. În pofida faptului că Guvernul este minoritar, acesta face declaraţii despre sarcini ambiţioase de implementare a reformelor. A rămas doar ca aceste cuvinte frumoase să fie confirmate prin fapte concrete. Aceasta înseamnă că noi vrem să vedem rezultate: în lupta cu corupţia, în respectarea drepturilor omului, în libertatea presei, respectarea drepturilor investitorilor şi crearea condiţiilor pentru aceştia.

Partea II

„I”: Sugeraţi că în Moldova, în acest sens, sunt mai multe probleme decât în alte state ale Parteneriatului Estic?

D.S.: Nu aş dori să compar succesele sau problemele diferitor state. Cred că este imposibil în principiu, deoarece au diferite condiţii, diferite probleme, diferite sarcini şi ambiţii. În ce priveşte Moldova, în anul trecut am văzut doar progres. La drept vorbind, este evident că există probleme. Am în vedere, în primul rând, scandalul din sectorul financiar-bancar. Sperăm că acest caz va fi anchetat obiectiv şi transparent. În cadrul vizitei recentei la Chişinău despre aceasta a declarat preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk. El a exprimat, în acest sens, poziţia consolidată a UE. Noi sperăm că autorităţile moldoveneşti vor reuşi, pentru a obţine restabilirea încrederii din partea Uniunii Europene.

„I”: Puteţi spune mai concret ce s-a făcut şi ce urmează de făcut?

D.S.: Desigur, vedem momente pozitive, dar ştim şi despre problemele existente. De exemplu, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei cu statele Uniunii Europene este un moment foarte pozitiv. Este minunat. Mă bucură nespus că astăzi citesc în rapoarte despre faptul că circa 500 mii de cetăţeni ai Moldovei s-au folosit de regimul fără vize. Peste 70 mii de locuitori ai Transnistriei au primit paşapoarte biometrice. Asta înseamnă că liberalizarea regimului de vize poate contribui la reintegrarea Moldovei, ceea ce, la fel, nu poate să nu bucure. De asemenea, s-au înregistrat foarte puţine încălcări. Înseamnă că autorităţile moldoveneşti lucrează foarte bine în această direcţie, iar Uniunea Europeană a luat decizia corectă.

Din altă parte, vedem şi momente negative, care sunt regretabile. Deja am menţionat situaţia din sectorul financiar-bancar. Repet, este foarte important modul în care se va rezolva problema dată. Acest subiect îl vom monitoriza în cel mai atent mod. Ştim şi despre problemele din domeniul asigurării „Carte Verde”, unde situaţia evoluează nu în cel mai bun mod. Moldova a semna Acordul privind spaţiul aerian comun cu Uniunea Europeană. Dar, de asemenea, există mari probleme în deservirea terestră a avioanelor (ground handling services), pe departe toate merg bine la Aeroportul Chişinău.

Toate aceste probleme se datorează banilor, ceea ce denotă că lupta cu corupţia rămâne un subiect imperios pentru Moldova. Ne convingem să reforma justiţiei şi lupta cu corupţia sunt şi mai actuale pentru ţara dumneavoastră. Este foarte important ca aceste scandaluri să fie rezolvate transparent, conform legii şi în interesele cetăţenilor. Bruxelles va aşteptat paşi decisivi ai Guvernului în acest sens. Evident noi vom urmări situaţia în toate ramurile în care persistă probleme. Sunt necesare acţiuni, nu declaraţii.

„I”: La Chişinău în ultimul timp se vorbeşte despre faptul că Moldova după alegerile parlamentare a început să frâneze reformele, renunţă la cursul integrării europene, ritmul de implementare a Acordul de Asociere este foarte lent. Şi în acest context, se vehiculează că pot fi anulate şi unele rezultate pozitive, în particular, Uniunea Europeană poate anula decizia privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii RM. Există asemenea pericol?

D.S.: Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize nu este un proiect politic. A fost un plan orientat spre îndeplinirea unor condiţii concrete ce vizează securitatea frontierelor, control, documentarea populaţiei etc. Partea moldovenească a îndeplinit clar şi foarte bine acest plan, iar aplicarea în practică a regimului liberalizat de vize are loc foarte bine, chiar mai bine decât am presupus. Noi cu plăcere constatăm că au fost foarte puţine încălcări. Apropo, aceasta este foarte bine şi pentru alte ţări, care doresc anularea vizelor – Georgia şi Ucraina. Desigur, este un bun argument pentru UE, precum şi un exemplu pentru Tbilisi şi Kiev.

Dorim să vedem în Moldova implementarea reformelor despre care am vorbit anterior. Dar, totodată, aceasta în nici un mod nu afectează regimul liberalizat de vize. Sunt două procese diferite, care nu sunt interconectate.

„I”: Când vorbiţi despre respectarea drepturilor omului şi democraţie, ce părere aveţi despre alegerile locale, până la care a rămas mai puţin de o lună? Întreb având în memorie alegerile parlamentare din noiembrie 2014, în desfăşurarea căror au existat anumite probleme.

D.S.: Cu toţii cunoaştem aceste probleme şi ne dorim să nu se repete. Pregătirile pentru alegeri şi desfăşurarea scrutinului trebuie să fie transparent, conform legii şi standardelor internaţionale. Este foarte important să existe claritate în ceea ce priveşte care partide şi candidaţi participă la alegeri, pentru a evita surprizele din ultimul moment. Este un moment important pentru Moldova şi pentru Guvern, care are sarcina de a asigura condiţii egale pentru toţi concurenţii.

„I”: La Chişinău se discută pe larg tema „acordării perspectivei europene”. Cunoscând Moldova, oamenii săi, situaţia politică ce puteţi spune în acest sens? De cât timp va avea nevoie Moldova pentru a deveni membru al UE? 15, 20, 25 de ani? Sau mai corect ar fi de spus „niciodată”?

D.S.: Nu aş spune aşa, dar experienţa mea îmi sugerează că ar fi bine de evitat cifre concrete, deoarece, dacă aşteptările vor fi mari, nemulţumirea oamenilor va fi şi mai mare.