Tineri „MAIB studio Avanti”

Interviu

INTERVIU CU VALERIAN MÎRZAC, PREŞEDINTELE CONSILIULUI BC „MOLDINDCONBANK” S.A.

16 mai, 2016
<mt_str50>

-Domnule Mîrzac, astăzi în mass-media se vorbeşte destul de des despre sistemul bancar din Republica Moldova şi, de cele mai multe ori, nu în plan pozitiv. Dvs., ca persoană ce cunoaşte situaţia din interior, cum apreciaţi sectorul bancar la momentul actual?

V.M.: Vorbind despre sistemul bancar din Republica Moldova, nu putem să ne referim la ele separat de acele evenimente ce au loc în ţară şi în regiune. Iar aceste evenimente, spre regret, în mare parte nu pot fi catalogate drept pozitive. În primul rând, este vorba de criza financiară mondială, care a trecut de la starea acută la cea cronică, iar din acest motiv influenţa negativă, inclusiv asupra economiei Republicii Moldova, este destul de mare. În afară de problemele mondiale şi regionale binecunoscute, Moldova s-a confruntat şi cu un şir de provocări interne, care, într-un final, au rezultat în recesiune şi scăderea produsului intern brut în anul 2015 cu 0,5%, devalorizarea considerabilă a monedei naţionale, accelerarea inflaţiei anuale până la 13,6% şi alte tendinţe negative. Este evident că aceste şi alte fenomene neplăcute au influenţat negativ sectorul bancar al ţării, care a pierdut într-o anumită măsură încrederea cetăţenilor.

- Dar cunoscutul „miliard” a avut vreo influenţă asupra situaţiei generale?

V.M.: A influenţat şi, din păcate, influenţa lui nu s-a limitat doar la pierderile băneşti pentru ţară. În opinia mea, pierderile de reputaţie pentru Republica Moldova şi pentru sectorul financiar pot fi chiar şi mai mari. Problemele în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alţi parteneri de dezvoltare sunt legate şi de acest „miliard”. În acelaşi timp, simţim o anumită răceală din partea partenerilor externi faţă de ţară, în general, şi faţă de piaţa bancară, în particular.

Pe acest fundal negativ sectorul bancar a dat dovadă de o stabilitate bună, continuă să genereze profit şi chiar să se dezvolte. Astfel, în anul trecut şi în primul trimestru al anului curent, activele, portofoliile de credite şi de depozite continuă să crească. Suficienţa capitalului constituie 27,8%, ceea ce este cu mult mai mare decât nivelul minim admis de BNM (16%) şi de recomandările Basel. Însă, trebuie să recunoaştem, cota creditelor neperformante în acest an este în creştere, confirmând tendinţele negative existente în economia naţională.

-Cum se dezvoltă Moldindconbank în acest context?

V.M.: Dacă ne vom uita la structura activelor şi obligaţiunilor în dinamica anuală din ultimii cinci ani, inclusiv şi pentru anul 2015, vom vedea că Moldindconbank a întreprins multe acţiuni concrete pentru consolidarea sa şi pentru atingerea unei situaţii financiare stabile. În această perioadă ritmul de dezvoltare a băncii a fost cu mult mai mare decât media pe sistem, inclusiv şi faţă de principalii concurenţi. Capitalul normativ total al băncii a crescut în această perioadă de 2,5 ori şi la moment a ajuns la peste 1,5 mlrd. lei. Chiar şi în 2015, activele băncii s-au majorat cu 17,7%, depozitele – cu 31,1%, creşterea portofoliului de credite al Moldindconbank a asigurat mai bine de jumătate din creşterea creditelor în sistemul bancar. După o asemenea creştere rapidă, în primul trimestru al anului 2016 banca s-a dezvoltat în sistem într-un ritm mediu. Totodată, vreau să menţionez că în această perioadă a anului curent Moldindconbank a obţinut cel mai mare profit în sistemul bancar până la formarea rezervelor şi pînă la impozitare – 218 mil. lei. Din acest profit două treimi au fost direcţionate în „rezervele pentru posibile pierderi”. În aceste „vremuri tulburi”, conducerea băncii încearcă să direcţioneze cât mai multe mijloace spre formarea rezervelor, deoarece prezenţa acestora sporeşte nivelul de protejare a băncii şi clienţilor săi faţă de fenomenele de criză. De asemenea, Moldindconbank dispune astăzi de cea mai mare şi mai dezvoltată reţea – 191 de filiale şi agenţii pe întreg teritoriul ţării, deservind aproape jumătate de milion de persoane fizice şi juridice. Moldindconbank este o bancă de sistem a Republicii Moldova care deserveşte şi creditează toate ramurile economiei, precum şi îndeplineşte un rol social semnificativ.

-Vorbind despre creditare, ce părere aveţi despre faptul că unii experţi acuză băncile că parazitează pe valorile mobiliare de stat, în loc să crediteze economia?

V.M. Am răspuns parţial la această întrebare atunci când am prezentat cifrele de creştere a portofoliului de creditare al băncii pentru anul 2015. Categoric nu sunt de acord cu afirmaţiile precum că băncile sunt interesate doar de câştigul momentan. De la fondare şi până în prezent, Moldindconbank este un creditor activ al economiei. Banca noastră deţine aproximativ a patra parte din piaţa creditară bancară. Cota portofoliului de credite în toate activele constituie 55%, ceea ce este unul dintre cei mai mari indici în sistemul bancar. Totodată, orice bancă trebuie să se gândească la diversificarea activelor. În orice ţară valorile mobiliare de stat reprezintă unele dintre activele cele mai lichide şi mai sigure. Consider că Moldindconbank a procedat corect şi astăzi are cel mai mare portofoliu de VMS, în acest fel instituţia este cea mai mare bancă creditoare a Guvernului. Sectorul bancar trebuie să susţină statul în aceste timpuri grele. Căci aceasta înseamnă achitarea la timp a pensiilor, salariilor şi îndemnizaţiilor sociale. Desigur, înţelegem că pentru noi acesta este un fenomen temporar, iar statul în orice caz trebuie să-şi balanseze bugetul nu din contul creşterii continue a datoriei de stat. Unii „experţi guru” repetă în presă cuvintele anumitor bancheri despre posibila incapacitate a statului să-şi îndeplinească obligaţiunile privind valorile mobiliare. În calitate de cetăţean al acestei ţări şi de bancher care se bazează în deciziile sale pe analiza detaliată şi pe intuiţie, vreau să spun că pentru stat ajutorul băncilor prin mecanismul VMS este acum foarte important şi oportun. Banca va continua să susţină statul, reieşind din posibilităţile sale şi ţinând cont de toate riscurile. Este alegerea noastră, justificată din punct de vedere economic. Însă activitatea creditării depinde nu doar de dorinţa băncii de a credita, dar şi de posibilitatea agenţilor economici de a atrage credite şi de a promova proiecte cu perspectivă şi profitabile pentru ei. Desigur, în timpul scăderii activităţii economice şi a creşterii dobânzilor la credite scade brusc şi numărul celor care solicită credite. Aşteptăm ca începerea micşorării ratelor dobânzilor la principalele instrumente ale politicii monetare, întreprinsă de Banca Naţională a Moldovei ca urmare a scăderii inflaţiei anuale până la 9,4%, va determina micşorarea ratelor la depozite şi la credite şi, respectiv, va spori interesul agenţilor economici şi persoanelor fizice faţă de creditare. În perioada martie-mai a anului curent s-a observat deja tendinţa de micşorare a ratelor dobânzilor la VMS şi la noile credite acordate. În opinia noastră, în primul rând va creşte cererea la creditele în lei moldoveneşti, iar cea mai slabă cerere va fi la creditele în euro, din cauza volatilităţii relativ înalte a cursului de schimb.

-Revenind la „miliard”, s-ar putea repeta oare aşa ceva? În ce măsură astăzi BNM ţine sub control situaţia în sectorul bancar şi cum apreciaţi calitatea supravegherii?

V.M.: În primul rând, nu aş acuza doar Banca Naţională a Moldovei de admiterea furtului „miliardului”. Cred că în Moldova acest lucru a fost posibil din cauza mai multor factori şi, în opinia mea, un rol important l-a avut situaţia politică care s-a creat pe atunci în ţară. În acelaşi timp, cred că toţi au tras concluziile – Parlamentul, Guvernul, BNM, băncile, precum şi partenerii de dezvoltare. Începând cu iunie 2015, BNM a instituit supravegherea specială la trei bănci din sistem, a căror cotă totală constituie aproximativ 67% din întreaga piaţă financiară. Această supraveghere permite urmărirea activităţii acestor bănci, practic, în regim de timp real, iar, la necesitate, chiar şi implicarea în activitatea curentă a acestor instituţii financiare. În rezultat, câteva săptămâni în urmă, Ambasadorul SUA în Moldova, iar recent şi guvernatorul BNM au menţionat că situaţia în aceste trei bănci nu poate fi comparată cu situaţia celor trei bănci lichidate. Desigur, eu, ca reprezentant al băncii comerciale, aş vrea ca supravegherea din partea BNM să aibă anumite limite rezonabile. Însă noi avem o atitudine înţelegătoare faţă de astfel de cerinţe înalte faţă de băncile din sistem, mai ales că sunt dictate şi de către organizaţiile financiare internaţionale şi sunt legate, în primul rând, de calitatea componenţei acţionarilor.

-Dvs. vă întâlniţi cu reprezentanţii organizaţiilor financiare internaţionale şi, dacă da, care sunt relaţiile cu ei?

V.M.: Printre băncile moldoveneşti Moldindconbank are cel mai mare volum de împrumuturi atrase din partea organizaţiilor financiare internaţionale. Acest lucru vorbeşte despre încrederea din partea acestor instituţii, precum şi de nivelul înalt al relaţiilor cu banca.

În ultimul timp, împreună cu domnul Leonid Talmaci ne-am întâlnit cu şeful delegaţiei UE în Moldova, cu şefii reprezentanţelor Băncii Mondiale şi FMI în Moldova, nemaivorbind de nenumăratele întâlniri cu directorul regional al BERD, precum şi cu reprezentanţii FMO. Ei au avut un rol deosebit în dezvoltarea băncii şi prin programele lor investiţionale au susţinut Moldindconbank şi agenţii economici care beneficiază de serviciile noastre. Conducerea băncii a avut întrevederi şi cu reprezentanţii Ambasadelor SUA şi Germaniei. Discuţiile şi întâlnirile cu reprezentanţii organizaţiilor financiare internaţionale se desfăşoară diplomatic, într-un mod deschis, constructiv şi noi găsim la ei mai multă înţelegere decât la alţii, fapt confirmat încă o dată de întâlnirile noastre recente la adunarea anuală a BERD, pentru care noi suntem recunoscători.

-Vorbind despre supravegherea activităţii băncilor, nu putem trece pe lângă cerinţa FMI faţă de autorităţile Moldovei referitor la transparenţa acţionarilor. La una dintre bănci au fost deja blocaţi acţionarii care deţin peste 40% din acţiuni. Nu vă temeţi că s-ar putea întâmpla ceva asemănător şi la banca dvs.?

V.M.: În prezent Moldindconbank are peste 900 de acţionari, dintre care 21 deţin o cotă mai mare de 1%. Această informaţie, inclusiv beneficiarii efectivi, este deschisă pentru fiecare, fiind plasată pe site-ul oficial al băncii. Practic, nu s-au produs nici un fel de modificări în componenţa acţionarilor încă din 2009, când, la recomandarea BERD referitor la transparenţă, acţionarii băncii, înregistraţi în jurisdicţii off-shore, au trecut procedura de de-off-shorizare. De atunci, acţionarii băncii sunt transparenţi până la beneficiarii efectivi. Până în prezent BNM nu a înaintat pretenţii oficiale către acţionarii băncii, deşi noi cunoaştem cerinţele FMI faţă de autorităţile Republicii Moldova în acest domeniu: deja nu mai este suficient să ştii beneficiarul efectiv al oricărui acţionar, aceşti beneficiari trebuie să treacă procedura de verificare şi aprobare a BNM, abia după aceasta pot deveni acţionari cu drepturi depline ai băncii comerciale. Acest lucru va însemna că BNM va confirma statutul deplin al oricărui acţionar al băncii, indiferent de cota în capitalul social.

-Poate că e corect aşa? Pentru că, să admitem, despre Moldindconbank se spune că aparţine lui Veaceslav Platon, iar o parte din acţionarii nominali sunt pur şi simplu un paravan?

V.M.: În prezent, din informaţia accesibilă băncii şi pe care o deţine chiar şi BNM reiese că Veaceslav Platon controlează direct şi indirect până la 4,5% din acţiunile băncii. Trebuie să recunoaştem că informaţia care circulă în presă în această privinţă creează anumite dificultăţi în activitatea băncii, iar domnului Platon – reclamă gratuită (zâmbeşte). Aceste probleme au fost discutate şi la BNM. S-a ajuns până la aceea că, într-un anumit moment, i-am spus domnului Platon că, din cauza lui, banca are o serie de probleme şi i-am propus să-şi vândă acţiunile la bursă, iar el a fost de acord. Însă, spre regret, deocamdată nu sunt cumpărători interesaţi, care să corespundă cerinţelor BNM.

-Dvs. personal, în business, sunteţi legat de domnul Platon? Sincer.

V.M.: Eu o să vă ofer informaţia, iar dvs. chibzuiţi de sine stătător. În anul 1992 am devenit acţionar al Moldindconbank. În aprilie 1997 acţionarii mi-au încredinţat funcţia de preşedinte al Consiliului (până atunci am fost vicepreşedinte al Consiliului), fapt pentru care le sunt recunoscător. Veaceslav Platon a devenit acţionar al băncii mai târziu, în 1999. În business noi niciodată nu am avut nimic în comun. Afară de aceasta, eu sunt singurul acţionar care, împreună cu firma mea de familie SC „MVI” SRL,în aprilie 2008, potrivit procedurii în vigoare, am fost confirmat de Consiliul Administrativ al BNM drept acţionar ce deţine o cotă substanţială în capitalul Moldindconbank (la acel moment cota substanţială constituia peste 5%). Mai mult, în anii 2008-2009 această problemă a fost examinată şi de BERD, care nu a avut nicio întrebare în această privinţă. Însă, după cum se ştie, presa întotdeauna are dreptul să se exprime mai liber. Concluziile vă aparţin.

-Cum apreciaţi situaţia pieţei acţiunilor bancare?

V.M.: Se observă o situaţie paradoxală. A trecut destul de mult timp de la criza din 2008-2009, iar piaţa nu s-a restabilit. Investitorii de portofoliu străini, la fel ca şi cei locali, nu au mai revenit pe această piaţă. Deşi şi până la începerea procedurii de lichidare a trei bănci cunoscute şi după, majoritatea băncilor generează un profit bun, patru cele mai mari bănci achită anual dividende, însă pe piaţa de valori aşa şi nu se observă un rulaj al acţiunilor băncilor, în accepţie clasică.

Se pare că problema are rădăcini mai adânci. În opinia mea, astfel de factori precum pierderea încrederii în piaţa moldovenească, sistemul dur şi complicat al deţinerii şi al rulajului acţiunilor băncilor, precum şi volumul mic al pieţei determină ca acţiunile băncilor să fie puţin atractive, inclusiv pentru investitorii strategici, lucru pe care noi l-am simţit din experienţă proprie. Presupun că, cu timpul, regulile actuale vor fi îmblânzite, economia se va activa, băncile vor confirma un trend pozitiv pe toate direcţiile şi piaţa acţiunilor bancare se va restabili, fapt ce va influenţa pozitiv asupra competitivităţii sectorului bancar prin atragerea investiţiilor.

-Este adevărat că Moldindconbank vrea să atragă un investitor strategic?

V.M.: Această informaţie este absolut adevărată, fapt despre care banca a informat societatea prin intermediul presei. Consider că atragerea unui investitor strategic cu reputaţie internaţională va avea un efect pozitiv asupra dezvoltării ulterioare a Moldindconbank şi a sectorului financiar-bancar al ţării, în general. Înţelegând că timpul acţionarilor neinstituţionali ai instituţiilor financiare se apropie de sfârşit în Republica Moldova, precum şi faptul că cerinţele BNM se vor înăspri în continuare, m-am consultat cu un şir de acţionari şi am ajuns la opinia comună referitoare la necesitatea atragerii unui investitor strategic cu o cotă care să depăşească 50% din capitalul social. Acest lucru poate fi realizat prin vânzarea directă a acţiunilor din partea acţionarilor existenţi sau prin emisiunea suplimentară de acţiuni. Vreau să clarific din start că găsirea unui investitor strategic nu este legată de necesitatea atragerii capitalului suplimentar, ci doar de dorinţa de a atrage un acţionar majoritar, acceptat de BNM.

-Procesul de atragere a investitorului strategic a fost iniţiat de BNM sau de bancă însăşi?

V.M.: Acest proces a fost iniţiat exclusiv de către mine la sfârşitul anului 2015 din motivele enunţate mai sus. Despre aceasta am anunţat la şedinţa din decembrie a Consiliului băncii. În anul curent au urmat paşi concreţi pe această direcţie.

Am informat conducerea BNM despre intenţiile noastre şi am primit recomandările corespunzătoare, inclusiv referitor la consultantul financiar, care va fi atras în vederea accelerării acestui proces. Problema a fost acceptată de Consiliul băncii şi la adunarea extraordinară a acţionarilor din 20 aprilie 2016. La momentul actual am desfăşurat deja negocieri cu un şir de bănci şi în timpul apropiat aşteptăm anumite rezultate. În cadrul vizitei mele la adunarea anuală a BERD la Londra, au fost desfăşurate 11 întrevederi, inclusiv şi în această privinţă, cu bănci europene şi organizaţii financiare mari. Banca a primit un şir de oferte din partea unor instituţii financiare europene cunoscute, care vor să intre în rolul de consultant financiar.

De asemenea, vreau să menţionez că, până va fi identificat potenţialul investitor strategic, marii acţionari sunt gata să-şi transmită acţiunile pe un termen de câţiva ani în trustul unei companii internaţionale, acceptată de BNM, deoarece procesul de intrare a investitorului strategic necesită timp şi siguranţă.

Commentarii [ 4 ] adaugă comentariu

  1. 2016.05.16 16:23 Mihai
    Eu vad ca Cibotaru Victor, Valerian Mirzac, Victor Domenti si Leonid Talmaci fac minune la banca...
  2. 2016.05.16 16:24 Filimon
    Valerian Mirzac are bogata experienta, el stie ce trebue sa fie de facut la MICB.
  3. 2016.05.16 16:26 Gabriel
    Si aici tot sta dl Platon?
  4. 2016.05.18 12:50 Liuft
    Dl Mirzac sa propune cheste buna, numai ca ele sunt foarte si foarte complecate...

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.
Monitorul

Для просмотра содержимого этого блока Вам необходимо установить flash-player

Credit-Profit
 фотографии Молдова архив photo moldova archive