SERGHEI CEBOTARI: FILOSOFIA MAIB A FOST ŞI RĂMÂNE „NE PASĂ ŞI NE IMPLICĂM”

Preşedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank (MAIB), Serghei CEBOTARI, vorbește despre impactul pandemiei asupra sistemului bancar şi a instituţiei pe care o conduce. În opinia bancherului, va fi nevoie de răbdare şi vigilenţă pentru a depăşi criza provocată de pandemia COVID-19.

Partea I. Sectorul bancar din R. Moldova este puternic, bine capitalizat și poate face faţă situaţiei existente.

Întrebare: Dle Cebotari, a trecut mai bine de jumătate de an de activitate pe timp de pandemie. Ce impact a avut aceasta asupra MAIB, precum şi asupra sistemului bancar în general?

Serghei CEBOTARI: Anul 2020 este, într-adevăr, anul care a dat peste cap orice previziuni şi ne-a impus să activăm în cadrul unui scenariu extrem de complicat atât pentru sectorul social, cât şi pentru sectorul de afaceri. Evident, presiunea s-a făcut simţită şi asupra sectorului bancar. Pe lângă faptul că sunt agenţi economici, băncile mai sunt şi unul dintre pilonii de bază ai stabilităţii financiare. Iar această perioadă impune întreprinderea unor măsuri neordinare pentru a asigura stabilitatea necesară, susţinând un sector economic afectat de situaţia pandemică, dar şi de secetă, mă refer evident la agricultură.

Privit la general, acesta e contextul în care activează băncile la moment şi care, bineînţeles că şi-a lăsat amprenta asupra indicatorilor financiari. Astfel, sectorul bancar a înregistrat o descreştere a indicatorilor de profit de peste 50% în primele şapte luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. La MAIB acest indicator este în scădere cu aproximativ 30%.

Totuşi, în condiţiile stagnării activităţii în majoritatea sectoarelor economice pentru o perioadă de 3 luni şi apoi reluarea treptată a activităţii, înregistrarea profitului, fie el şi diminuat, este în sine un semnal pozitiv.

În plus, pe celelalte două segmente cheie – depozite şi credite, tendința este ascendentă, sistemul înregistrând la 31 iulie 2020 o creştere de aproximativ 7% şi, respectiv, 2,5% comparativ cu sfârşitul anului 2019.

Î: Care este cel mai important lucru în filosofia de activitate a MAIB în perioada pandemică şi cum se aplică acest lucru în practică?

S.C.: Să pornim de la faptul că pandemia a impus o altă abordare faţă de activitatea băncii atât pe intern, cât şi pe extern. A trebuit să ne reorientăm rapid şi să luăm măsuri pentru a proteja cât de mult posibil sănătatea angajaţilor, asigurându-i în continuare cu un loc de muncă. Pentru aceasta am valorificat la maximum potenţialul tehnologic existent şi am asigurat activitatea la distanţă a majorităţii personalului din back-office. Pentru cei din front-office am revăzut programul de activitate şi i-am asigurat cu tot ce a fost necesar – măşti, mănuşi, materiale dezinfectante. Dacă e să folosesc termenul Dvs. de „filosofie”, atunci filosofia noastră a fost şi rămâne „ne pasă şi ne implicăm”.

Aceeaşi filosofie am extins-o şi în relaţiile cu clienţii. Am anunţat măsuri pentru amânarea plăţilor la credite pentru persoane fizice şi juridice, am pus la dispoziţia clienţilor noştri instrumente de banking online ca să poată face operaţiuni simplu, comod, oricând şi de oriunde. De asemenea, am prelungit automat valabilitatea cardurilor, am implementat rapid schimb valutar la bancomate, am depus eforturi triple ca clienții să aibă acces la instrumente de vânzare online. În același timp, am menţinut un contact foarte strâns cu clienţii noştri ca să ne asigurăm că ei sunt bine informaţi despre schimbările ce au avut loc la nivel de reţea, despre măsurile întreprinse, despre posibilităţile de a face banking la distanţă.

La general vorbind, situaţia aceasta ne-a impus să ne uităm altfel la lucruri, să modificăm anumite viziuni şi abordări. Totodată, a apropiat şi a accelerat procese ce erau prevăzute pentru un viitor ceva mai îndepărtat. Avem cu siguranţă altă viziune asupra proceselor ce ţin de logistică, abordarea faţă de personal se schimbă, inclusiv în sensul optimizărilor. A fost şi rămâne a fi o perioadă destul de încordată când absolut toate subunităţile MAIB lucrează în ritm accelerat pentru ca lucrurile să meargă bine. Am acumulat deja un bagaj de experienţă, am învăţat lecţii din lacunele pe care le-am observat. Mergem mai departe. Îndrăznesc să spun că dintr-o astfel de experienţă sau ieşi mai puternic, sau nu ieşi deloc. Pentru echipa MAIB e valabilă doar prima variantă.

Î: Pandemia COVID-19 „a răsturnat” planurile multor oameni şi companii. MAIB a răspuns cu câteva acţiuni destul de concrete, însă pe termen scurt. În prezent, banca are programe de lungă durată pentru a satisface nevoile clienţilor şi a face faţă noii situaţii?

S.C.: „A răsturnat” e bine spus. Situaţia, cu care se confruntă actualmente întreaga lume, ne-a învăţat clar un lucru, programe pe termen lung trebuie să existe, dar în orice moment e necesar să fim pregătiţi să le amânăm sau să le ajustăm, uneori să le modificăm radical. În acest sens, existenţa unui plan B, dar chiar şi C este de la sine înţeles. În anul curent, problemele din sectorul economic, cauzate de criza pandemică, au fost agravate şi de seceta, care a afectat sectorul agricol. Ambele au impus acţiuni concertate din partea sectorului privat şi a celui public pentru a menţine economia, în întregime, şi agricultura, în particular, pe linia de plutire. Noi în calitate de bancă comercială am elaborat noi produse, am lansat noi servicii şi ele, în anumite cazuri, au venit la pachet cu facilităţile asigurate de organele guvernamentale.

Astfel, MAIB a redus rata dobânzii la anumite produse creditare pentru agenţii economici, iar Guvernul, în paralel, a anunţat compensarea acestor dobânzi. De asemenea, MAIB a anunţat disponibilitatea să examineze individual cu fiecare client impactul acestei crize şi să ofere posibilitatea reeşalonării creditelor. În continuare monitorizăm foarte atent evoluţiile crizei și ţinem strâns legătura cu clienţii noştri. În acelaşi timp, înţelegem cu toţii că va trebui să ne înarmăm cu răbdare şi să acţionăm cu vigilenţă pentru a depăşi această stare de lucruri.

Î: Mediul de afaceri şi societatea se schimbă rapid şi profund. În acest context, cum anticipaţi evoluţia sistemului bancar, în general, şi în R. Moldova, în special?

S.C.: E bine cunoscut că din anul 2015 încoace sistemul bancar a trecut prin reforme profunde şi pe alocuri foarte dureroase. În schimb, acestea au asigurat o consolidare atât a cadrului juridic în care activează băncile, cât şi a bazei financiare. Avem un sector bancar puternic, bine capitalizat, care cred că poate face faţă situaţiei existente.

Î: Specialiştii din domeniul bancar prognozează că în urma crizei, provocate de pandemia COVID-19, poate urma un proces de consolidare a sistemului bancar. Respectiv, ne putem aştepta la fuziuni sau preluări în sistemul bancar. MAIB are în plan o eventuală extindere sau preluare?

S.C.: Despre stabilitatea planurilor în această perioadă am menționat mai sus. Acest lucru rămâne valabil şi pentru întrebarea respectivă. Dar ca să fiu mai specific, voi sublinia că deşi provocările întotdeauna vin cu oportunităţi, vigilenţa şi analiza profundă sunt principii cheie, atunci când decizi să valorifici sau nu oportunităţile, în special, în situaţii de instabilitate.

Cred că în viitorul apropiat şi mediu se va pune accentul pe consolidarea activelor existente. Avem deja un exemplu când un jucător puternic din străinătate a anunţat până la criză achiziţia unui agent important din sectorul microfinanciar din R. Moldova, iar acum decizia a rămas pe stand-by.

Partea II. MAIB are tot potenţialul necesar pentru a rămâne liderul sectorului bancar autohton.

Î: Intrarea unor noi investitori pe piaţa bancară a avut impact major asupra sectorului. Cum faceţi faţă concurenţei?

S.C.: Venind într-un sector bancar deja foarte bine consolidat din punct de vedere juridic, noii investitori au contribuit la transparentizarea structurii acţionariatului, lucru foarte necesar la acel moment. Ei, de asemenea, au un impact foarte puternic asupra culturii bancare, guvernanţei corporative, în special prin consilierea necesară, prin schimbul de experienţă, precum și prin propriul exemplu.

Cât despre a face faţă concurenţei, în primul rând, vă aduc aminte că MAIB are investitori străini de forţă – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Horizon Capital şi Invalda INVL. Toate reformele care au loc acum pe plan operaţional – tehnologizare, centralizare, automatizarea proceselor, accent pe rapiditatea şi calitatea deservirii – sunt susţinute totalmente de noii acţionari. În rest, cifrele vorbesc de la sine. MAIB a fost şi va rămâne liderul sectorului bancar autohton, are tot potenţialul necesar şi baza pentru aceasta.

Î: MAIB este o instituţie cunoscută pentru acţiunile sale de responsabilitate socială, inclusiv susţinerea studiilor, premierea celor mai buni studenţi, organizarea de concursuri pentru tineri. Acum când are loc reevaluarea întregului proces de învăţământ, care ar fi răspunsul MAIB la provocarea respectivă?

S.C.: MAIB a susţinut cultura, sportul, educaţia chiar din anii '90, sprijinind proiecte de impact în aceste domenii. Ne bucurăm să vedem că exemplul nostru a fost preluat și de alte companii. Astfel, astăzi implicarea companiilor în acţiuni de responsabilitate socială a devenit o tentință în masă. O vom face în continuare, analizând şi ţinând cont de acele sectoare ale societăţii, care au o necesitate stringentă de susţinere. Şi pentru că aţi întrebat expres de educaţie, pot să spun cu siguranţă că vom continua propriul nostru proiect de educaţie financiară MAIB Studio Avanti. Ne dorim ca şi celelalte proiecte să continue în măsura necesităţilor sau să fie actualizate, mă refer la Burse de Merit, proiectele Junior Achievement etc. Desigur, deciziile în cadrul acestora nu ne aparţin în exclusivitate – mai există şi alţi co-parteneri ai proiectelor.

Î: Cum s-a schimbat structura cererii şi ofertei pentru serviciile MAIB în ultimele trei-patru luni?

S.C.: Cred că schimbarea în preferinţele clienţilor este evidentă, în special că a fost impusă de specificul situaţiei pandemice: online-ul a fost şi este la mare căutare şi am făcut tot posibilul ca să digitalizăm cât mai mult serviciile băncii, astfel încât clienţii să fie cât mai puţin dependenţi de bancă în forma sa clasică, să nu stea în rând la ghişee, să economisească timp, să efectueze operaţiunile de care au nevoie în siguranţă. MAIB a avut şi până acum produse şi servicii digitale, dar anume situaţia de criză i-a forţat pe clienţi să le folosească mai intens, să se obişnuiască cu ele, să le înţeleagă avantajele.

Astăzi, pe lângă achitarea facturilor, a ratelor la credite, efectuarea transferurilor online, clienţii MAIB îşi pot deschide şi un cont de depozit prin aplicaţia MAIBank, pot solicita credite online, pot face schimb valutar la ATM-uri etc.

În acelaşi timp, clientul se axează mai puţin pe preţuri, el cere rapiditate şi calitate. Suntem în proces de testare a aşa zisului, conveier creditar, care ne va permite să reducem timpul de acordare a creditelor de la zile la minute. Avem rezultate foarte bune în cadrul proiectului pilot şi urmează să-l extindem în toată reţeaua.

Î: MAIB este unul dintre cei doi furnizori de platforme pentru servicii e-commerce din R. Moldova. Totuşi, în comparaţie cu alte platforme cea pe care o oferiţi pare a fi mai scumpă, cu un set voluminos de documente necesare şi timp lung de aşteptare. De ce este necesar un număr atât de mare de proceduri şi acte, în condiţiile în care, de exemplu, Paylike sau 2CheckOut solicită doar datele companiei şi o verificare sumară pentru integrarea cu site-urile solicitante?

S.C.: Cuvântul cheie aici e „pare”. Platformele de e-commerce pe care le-aţi menţionat nu sunt mai ieftine, decât cea pusă la dispoziția clienților de MAIB. Dacă e să ne uităm la preţul per tranzacţie, atunci acestea sunt mai scumpe. În plus, condiţiile oferite de MAIB sunt mai favorabile, mă refer, în primul rând, la accesul la bani. Beneficiarii serviciilor de e-commerce de la MAIB au acces la resursele financiare în ziua următoare tranzacţiei, pe când celelalte două platforme reţin banii până la o săptămână.

Da, MAIB reţine un depozit de 5-10% din suma tranzacţiei pentru o perioadă de până la șase luni, dar acest lucru face parte din politica noastră de management al riscurilor. Celelalte două platforme, pentru a se asigura de riscuri, impun anumite limite la primirea banilor, suma minimă pe care o pot extrage fiind de $300-400, în plus, au şi comisioane la transferul banilor la cont.

Admit că procedura de înregistrare a agenţilor economici pe platformă durează, dar lucrăm în direcţia respectivă pentru a o simplifica. Între timp, am lansat platforma Totul.Online – un marketplace deja creat, unde orice comerciant îşi poate expune şi comercializa bunurile şi serviciile, beneficiind de asistenţă, consiliere, promovare. Pentru comercianţii de pe acest marketplace am micşorat şi depozitul până la 5% şi perioada de reţinere a lui - până la 3 luni. Sunt instrumente, ce trebuie analizate cu atenție şi alese cele mai optime.

Î: Ca urmare a implementării noilor cerinţe Basel III, băncile din R. Moldova au făcut un salt enorm şi practic activează după noile standarde. În ce măsură mediul de afaceri şi societatea s-au adaptat la noua situaţie?

S.C.: Basel III nu are tangenţă directă cu mediul de afaceri sau persoanele fizice. Acesta impune condiţii mai rigide faţă de abordarea riscurilor în banking. Implicit, însă, odată ce aceste principii au fost implementate, evident că şi cerinţele de creditare nu mai sunt cele cu care se obişnuiseră clienţii. Nici mediul de afaceri, nici societatea nu erau pregătite pentru această schimbare, lucru cumva firesc, dat fiind că şi băncile au trecut prin aceste procese rapid şi au fost nevoite să se adapteze din mers. Evident că tot băncilor le-a revenit rolul de a-şi informa clienţii despre noile cerinţe, şi nu doar a-i informa, dar şi de a-i consilia, ghida până când aceștia s-au obişnuit cu ele.

Î: În data de 24 iulie 2020, acţionarii MAIB au decis să amâne decizia privind plata dividendelor pentru anul 2019. Totodată, autorităţile (Banca Națională a Moldovei (BNM)) au recomandat băncilor să evite plata dividendelor, iar unii politicieni chiar încearcă să dicteze băncilor, adică acţionarilor, să nu ceară dividende. Pe de altă parte, unii acţionari se arată nemulţumiţi de o eventuală neplată a dividendelor. Care ar fi soluţia optimă pentru a-i împăca pe toţi?

S.C.: Cred că soluţia optimă a fost identificată chiar de către acţionari, în contextul în care recomandarea BNM a fost să ne abţinem de la plata dividendelor. Acţionarii MAIB au decis amânarea, ci nu anularea plăţii dividendelor. Respectiv, vom reveni la acest subiect de îndată ce vom avea o claritate în privinţa evoluţiei situaţiei. Da, MAIB a înregistrat suficient profit în 2019 pentru a-şi permite să achite dividende acţionarilor, dar situaţia cu care ne confruntăm în anul 2020 impune multă prudenţă. După Adunarea generală a acţionarilor a devenit clar pe cât de critică este situaţia din sectorul agricol. Acesta fiind încă un aspect foarte important, care la fel trebuie luat în considerare, când abordăm subiectul dividendelor. Noi, echipa de management, le suntem foarte recunoscători acţionarilor MAIB pentru înţelepciunea de care dau dovadă în această perioadă deloc ușoară.

Î: Aţi iniţiat construcţia unui nou oficiu. La ce etapă este şi când planificaţi finalizarea investiţiei?

S.C.: Am avansat destul de mult în acest sens. Ţinând cont de complexitatea proiectului şi de specificul procesului de construcţie, credem că noul sediu va fi finalizat în anul 2021.