PARLAMENTUL RM A APROBAT COMPONENȚA GRUPURILOR DE PRIETENIE CU 44 ȚĂRI

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat joi componența grupurilor parlamentare de prietenie cu 44 de țări. Potrivit agenției „INFOTAG”, în acest fel, deputații au eliminat datoria pe marginea căreia au existat multe dispute.

Decizia a provocat controverse în Parlament, discuția a durat mai mult de o oră. Mulți și-au exprimat nemulțumirea în urma repartizării deputaților în gruurile de prietenie, precum și de alegerea colegilor.

În așa fel, deputații din Partidul Liberal au cerut ca deputatul din Partidul Socialiștilor Vlad Batrîncea, să fie exclus din grupul de prietenie cu România. Ei au explicat acest lucru prin faptul că politicianul a rupt în Parlament harta Marii Românii, și introducerea lui în componența acestui grup de prietenie „ar fi o insultă la adresa României”.

„Eu consider o rușine introducerea lui Batrîncea în grupul de prietenie cu România. Eu ca de exemplu nu mă înscriu în grupul de prietenie cu Rusia, deoarece consider această țară este un ocupant. La mine se vor uita rău acolo. Lăsați Batrîncea să plece la București vom vedea cât de eroic se va comporta acolo”, a spus liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

Ca răspuns, Batrîncea a declarat că el insistă să rămână în acest grup, deoarece „istoria trebuie privită din mai multe puncte de vedere, și nu doar cum o văd liberalii”. El a numit reacția liberalilor „neadecvată și una dureroasă”, și l-a invitat pe Mihai Ghimpu să plece la Moscova și să viziteze Mausoleul lui Lenin.

„Liberalii și-au construit cariera pe timpurile sovietice, ei au fost pioneri exemplari și comsomoliști, dedicau poezii lui Lenin”, a spus Batrîncea, arătând la toți poza lui Mihai Ghimpu cu cravata de pioner.

Liderii Partidul Popular European (PPE), foștii lideri ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă și Eugen Karpov, și-a exprimat nedumerirea față de formarea ordinii de grupuri.

„Suntem surprinși de modul în care se formează grupul, activități pe care le privesc foarte sceptic. Eu înțeg că mulți au vedere dezvoltarea "turismului parlamentar", prin crearea acestor grupuri. Dar eu nu știu care este bugetul Parlamentului pentru acest an și care sunt posibilitățile de a dezvolta acest turism în prezent", a spus Leancă, subliniind că reprezentanții PPE nu s-au înregistrat în nici un grup, deoarece și "fără acesta se poate de dezvoltat prietenia cu alte țări”.

Vice-președintele comisiei parlamentare pentru politică externă, deputault din partea Partidului Socialiștilor, Andrei Neguța, a cerut parlamentarilor să nu politizeze problema și să nu întârzie decizia acestuia, deoarece "se creează situații neplăcute în relațiile cu omologii lor străini".

„La noi au fost cazuri, când am ajuns în situații excepționale. La noi veneau colegi din alte țări, iar noi nu le puteam spune cine face parte din grupul de prietenie. Toate acestea afectează dezvoltarea diplomației parlamentare”, a spus Neguța.

Majoritatea deputaților s-au înscris concomitent în mai multe grupuri de prietenie. În total, cel mai numeros grup de prietenie s-a format cu Federația Rusă, unde s-a înscris mai mult de jumătate din Parlament - 53 deputați. Acesta este urmat de grupul de prietenie cu China - 47 de deputați, cu Germania - 42, cu Italtia - 39, SUA - 35, România - 31, cu Ucraina și Franța - 30. În medie, un grup este format din 28 de deputați.