LIDERUL PAS, MAIA SANDU, AFIRMĂ CĂ ÎN NOIEMBRIE 2014 GUVERNUL A CREAT CONDIŢII PENTRU FURTUL BANILOR DIN BĂNCI

Preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, afirmă că în noiembrie 2014 Guvernul a creat condiţii pentru furtul banilor din sistemul bancar. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta ea a scris pe pagina sa de facebook, comentând sinteza raportului Kroll, publicată de BNM.

Potrivit ei, din datele publicate se vede că „Ilan Șor este cel care a pus în aplicare schema prin care s-a furat un miliard de dolari din sistemul bancar al țării și prin care s-au “spălat” 2,6 miliarde de dolari”.

„Tot Șor este și unul dintre beneficiari: prin cele 50 de companii care îi aparțineau și care au obținut credite “nerambursabile” de la cele trei bănci. Sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor”, menţionează Sandu.

Ea susţine că schemele de furt au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, cât și Procurorul General Corneliu Gurin „au tăcut mâlc”.

„Cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste trei bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)!, iar 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor”, a subliniat liderul PAS.

Ea consideră că acest lucru a fost posibil datorită unei decizii luate la 7 noiembrie 2014 în cadrul unei şedinţe închise a Guvernului. Prin acest document, Cabinetul de miniştri a oferit garanţii bancare pentru acoperirea datoriilor băncilor. Maia Sandu a publicat o parte din stenograma de la acea şedinţă. Din dialogul celor prezenţi la şedinţă se poate constata că ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, s-a împotrivit cel mai mult adoptării deciziei, iar pe adoptarea acesteia insistau prim-ministrul Iurie Leancă şi Andrian Candu, care, pe atunci, era vicepremier, ministru al Economiei.

„În timp ce Șor fura într-o veselie, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele trei bănci, în valoare de 9,5 miliarde de lei. Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult. Chiar dacă sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple”, susţine Maia Sandu.