MINIMUL DE EXISTENŢĂ ÎN MOLDOVA A CRESCUT CU 1,6%

În primul semestru, minimul de existenţă în Moldova a constituit în medie pe lună 1895,7 lei ($112,8) de persoană, fiind cu 29,4 lei sau 1,6% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică, acest indicator este cel mai mare la locuitorii oraşelor Chişinău şi Bălţi – 2061,7 lei, ceea ce este cu 10,2% mai mult decât în alte oraşe ale republicii (1870,3 lei) şi cu 12,7% mai mult decât în mediul rural (1830,1 lei).

Valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2014,7 lei şi, în special, bărbaţilor – 2177,1 lei comparativ cu 1837,6 lei în cazul femeilor. Pentru copii, acest indice constituie în medie 1815,4 şi variază de la 696,7 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2045,4 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în ianuarie-iunie au constituit, în medie pe o persoană, 2363,9 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 24,7%. În această perioadă, salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a însumat 6141,2 lei, astfel fiind posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă de trei ori.

Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1589 lei, iar pensia medie (1658,7 lei) a acoperit acest indice la nivelul de 104,4%.

În condițiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 3 ani constituie în medie 1419,3 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în proporţie de 91%. În cazul persoanelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (540 lei) asigură doar 34,6% din necesarul minim pentru copiii în vârstă de 1-6 ani.

INFOTAG precizează: În anul 2017, minimul de existenţă în Moldova constituia în medie pentru o persoană 1862,4 lei ($109), fiind cu 63,2 lei (3,5%) mai mult decât în 2016.

Minimul de existenţă este calculat din cheltuielile pentru produsele alimentare, mărfurile nealimentare, precum şi plăţile obligatorii, cum ar fi serviciile comunale, separat pe grupuri social-demografice şi în raport urban/rural. În noua metodologie se ia în calcul şi consumul sezonier al legumelor şi fructelor.