CEA DE-A TREIA ANIVERSARE A ZILEI ISTORICE PENTRU DEMOCRAȚIE

Gürol Sökmensüer*

Zilele acestea se împlinesc trei ani de la cel mai sângeros atac terorist din istoria Republicii Turcia. În seara zilei de 15 iulie 2016, un grup de criminali a atentat asupra instituțiilor și autorităților Turciei alese în mod democratic, au tras în oameni, au bombardat complexul prezidențial, precum și sediile poliției și ale serviciilor de securitate, în timp ce populația civilă a ieșit în stradă pentru a se opune loviturii de stat.

Parlamentul Turciei, care este fortăreața democrației și în clădirea căruia se aflau deputați din toate partidele politice, a fost bombardat de câteva ori în acea noapte.

Lăsând la o parte divergențele de ordin politic, cetățenii turci au demonstrat unitate pentru a-și proteja drepturile democratice împotriva criminalilor care au pus la cale o lovitură de stat. Ei au ieșit în stradă și au sfidat criminalii. 251 de persoane, inclusiv polițiști și civili, au decedat, în timp ce peste 2 200 au fost răniți în timp ce au opus rezistență loviturii de stat. Evenimentele din iulie 2016, percepute inițial drept un coșmar, au devenit ulterior simbolul unei victorii istorice pentru democrația turcă pe care nu le vom uita niciodată.

Ar fi irațional ca o țară care s-a confruntat cu un asemenea atac terorist, care a luat viața mai multor cetățeni și a atentat la principiile democratice, să nu încerce să-i găsească pe cei care au pus la cale această lovitură de stat și să nu lupte împotriva lor. Toate partidele politice s-au aliat ferm cu instituțiile democratice și liderii aleși ai țării, demonstrând unitate cu cetățenii turci pe parcursul întregului proces.

Toate informațiile obținute și mărturiile făcute după atacul terorist au arătat că lovitura de stat a fost pusă la cale de organizația teroristă Fethullahist (FETÖ).

FETÖ este condusă de Fethullah Gulen, văzut de discipolii săi drept un „Imam al lumii”. Acest cult a apărut în anii ’70 ai secolului trecut drept o mișcare care acorda servicii de educație. FETÖ se prezintă drept o organizație care promovează educația, iar membrii ei sunt promovați peste hotare ca voluntari ai educației și păcii.

Aceștia, însă, își ascund identitățile reale și se infiltrează în instituții de importanță majoră precum armata, sistemul judiciar și cel de securitate, fapt care demonstrează că obiectivul real al organizației este de a prelua controlul asupra instituțiilor de stat.

În conformitate cu ideologia religioasă deviată de la normă, membrii FETÖ consideră legitim orice mijloc pentru a-și atinge scopul, inclusiv înșelăciunea, conspirația, interceptarea convorbirilor, spălarea de bani și alte activități ilegale.

După ani de training-uri și activități de convingere, aceștia au atins un înalt nivel de profesionalism. Membrii FETÖ se consideră a fi ”cei aleși” și se prezintă drept reprezentanți ai mișcării civile „Hizmet” (Serviciu), un promotor al unui dialog moderat și tolerant între credințe. În acest scop, au fondat mai multe asociații care activează în domeniul educației, mass-media, businessului, umanitar, precum și în sectorul bancar. Inițial, aceste asociații au fost create în Turcia, ulterior și în alte state.

Pretinzând că oferă servicii sociale legitime, mișcarea Gulen și adepții ei au obținut acces la vaste resurse financiare, capital uman, precum și influență politică și socială în țările unde au deschis filiale.

Bogățiile de care dispun, dar și nivelul solid de influență, nu au putut fi obținute prin intermediul unor activități economice legale. Din contra, utilizând mijloace și instrumente ilegale, mișcarea Gulen a creat o rețea vastă pentru operațiuni de spălare a banilor, mituire și operațiuni ilegale prin intermediul unor firme și holdinguri fantome.

Autoritățile Republicii Turcia au depus eforturi pentru a deconspira respectiva structură pe teritoriul țării, înregistrând un progres semnificativ în acest sens. Totuși, lovitura de stat de la 15 iulie 2016 a demonstrat că pericolul era mult mai mare decât se credea.

Această organizație teroristă și membrii săi mascați, care au deschis școli în peste 160 de țări sub pretextul promovării dialogului inter-religios, se pare că a obținut încrederea oamenilor de care abuzează cu ușurință atunci când este nevoie.

Una dintre declarațiile făcute de Fethullah Gülen în timpul unei ceremonii religioase vorbește despre metodele utilizate de această organizație: „Filozofia serviciului nostru de a deschide o casă iar apoi, cu răbdarea unui păianjen, să țesem pânză și să așteptăm ca oamenii să fie prinși în ea…”

Școlile deschide în diferite țări sunt „casele” care reprezintă principalul mijloc de finanțare și recrutare, unde ei „așteaptă ca oamenii să fie prinși în rețea”.

Cei care consideră că școlile unde activează membrii FETÖ, deghizați în învățători, nu prezintă niciun pericol ar trebui să răspundă la următoarea întrebare importantă: Este normal ca o „mișcare educațională” să fie structurată în celule, să-își recunoască membrii după coduri, să dispună de aplicații de comunicare criptate și să-și învețe membrii săi tehnici de contra-spionaj și tactici pentru a-și masca afilierea?

Măsurile pe care le-am luat ne-au ajutat să distrugem coloana vertebrală a acestei organizații în Turcia. Toate segmentele societății din Turcia împărtășesc și susțin ideea că unitatea și securitatea țării nu pot fi garantate atât timp cât pericolul FETÖ nu este eliminat. Recunoscând faptul că terorismul este o încălcare flagrantă a drepturilor omului, Turcia se folosește de dreptul și responsabilitatea de a întreprinde măsurile necesare pentru a proteja democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în conformitate cu legislația națională și angajamentele internaționale.

O parte importantă a comunității internaționale, de asemenea, a înțeles că FETÖ nu este o mișcare socială și de caritate, care oferă servicii de educație de înaltă calitate la scară globală după cum pretinde această organizație, ci o structură obscură și secretă cu ambiții politice și economice.

Țările care monitorizează și investighează activitățile structurilor, companiilor și școlilor afiliate mișcării FETÖ au descoperit cu ușurință afacerile și operațiunile ilegale efectuate de membrii organizației.

Peste 20 de țări deja au extrădat și deportat membri ai mișcării teroriste de pe teritoriile lor. În timp ce 36 de țări au închis școlile din rețeaua FETÖ, Fundația turcă Maarif, care este o instituție educațională non-profit ce activează la nivel internațional, a preluat controlul asupra școlilor din 18 state.

Totuși, în multe state pericolul mai persistă. Ei continuă să planteze semințe perfide în alte țări. De această dată, caută mult mai activ să obțină influență economică și politică la nivel global pentru a supraviețui. Avertizăm prietenii și țările despre pericolul pe care îl reprezintă organizația FETÖ. Solidaritatea la nivel internațional este de importanță crucială pentru a înfrânge acest tip de terorism.

*Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Turcia în Republica Moldova

* Opinia exprimată în acest articol nu reprezintă punctul de vedere al Agenției INFOTAG.