​POLITOLOGUL OAZU NANTOI CONSIDERĂ CĂ EXISTĂ SIMILITUDINI ÎNTRE SITUAŢIILE DIN TRANSNISTRIA ŞI CRIMEEA

În situaţiile Transnistriei din Moldova şi delimitarea Crimeii de Ucraina există similitudini evidente, consideră directorul de program al Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi, care a vorbit joi la masa rotundă „Formele conflictelor în spaţiul post-sovietic: lecţiile învăţate de Ucraina şi Moldova”.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, expertul a explicat agresiunea regimului putinist împotriva Ucrainei prin faptul că ultima dorea, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, să devină jucător independent (posibil, nicidecum un stat inamic al Rusiei).

„Fenomenul „conflictul transnistrean” a apărut din contrapunerea ambiţiilor imperialiste ale lui Putin şi proiectul „statul moldovenesc independent”, consideră politologul.

El a subliniat divizarea societăţii atât în Ucraina, cât şi în Moldova.

„În Moldova cetăţenii sunt divizaţi în trei categorii: romanticii care pledează pentru identitatea românească; cei care sunt categoric pentru revenirea în trecutul sovietic; şi populaţia pasivă de la sat. În Ucraina – în „occidentalişti” şi „orientalişti”. În Crimeea populaţia a fost speriată cu banderoviştii „Sectorului de dreapta”, iar în Transnistria şi acum circulă povestioare despre ocupanţii români însetaţi de sânge”, a menţionat Nantoi.

Expertul consideră că la început oamenii sunt turmentaţi cu diferite prostii prin intermediul presei, iar apoi sunt adunaţi la „vot liber” sub formă de referendumuri.

„Şi dacă în Crimeea a fost deocamdată un singur referendum, atunci în Transnistria de la începutul anilor 90 au fost deja vreo şase. La ultimul făceam glume cu jurnaliştii pe seama nivelului de prezentare la urme: va fi 925 sau 93%...”, a spus politologul, menţionând că în ambele cazuri prezenţa intensă a maşinii de propagandă a FR.

În opinia sa, şi în Ucraina şi în Moldova nu a fost finalizat procesul de consolidare a societăţii în jurul proiectului „stat independent”.

„De ce când în RM în anul 1990 s-a încercat de a urma pe calea republicilor baltice, noi repede am rămas în urmă? Deoarece balticii înţelegeau bine sarcina: plecarea din URSS şi restabilirea propriei statalităţi. Însă Moldova nu a avut propria statalitate. Moldova este un stat de situaţie”, consideră Nantoi.

Expertul a explicat şi de ce populaţia Crimeii nu s-a opus acaparării de către „omuleţii verzi şi amabili”.

„Cele mai puternice partide pro-putiniste sunt partidele corupte de la putere. Acestea au fost şi în Ucraina (Partidul Regiunilor), sunt şi în Moldova. Anume corupţia a dus la faptul că politica şi în Ucraina, şi în Moldova a devenit o afacere profitabilă. Iar cei corupţi nu au timp pentru edificarea statalităţii”, a spus Nantoi.